Page 55 - 1930-10

C R O N I C A «29

bucnească tinerească şi nebună, mai bine rămâne dedesupt.
atunci când o temă oarecare şi o întâlnire de postulate este­
tice ar sili-o să se reverse. De-aiti caracterul de intimitate.
Numai nişte flori, in atelier jos. au indrâsnit să se ridice se­
meţe. dar atunci culori de miere şi de purpură, grele şi puţin
putrede, le-au potolit avântul. Pe alte palete se pot întinde
coarde subţiri de vioară sau se poate bate deadreptul. ca
intr'un talger sau intr'un gong ; notele de-aici sunt de vio­
loncel în umbră, pe care 11 asculţi întins pe divane cu chi­
limuri.
T E ceasul lui Ştefan Popescu !
1 eatru, muzică, cinematograf, radio

FILMUL RECENSĂMÂNTULUI. — Intre alte mijloace
pe care Direcţia Recensământului le-a crezut potrivite pen­
tru pregătirea lui 29 Decemvrie 1930. ziua numărătorii popu­
laţiei. a fost şi un film. In trei săptămâni ei a fost gândit şi
realizat de Laboratorul foto-cinematografic al Direcţiei Edu­
caţiei Poporului. Scos in destule copii ca să poată fi arătat
in toate centrele unde sunt cinematografe sau va ajunge am­
bulanţa noastră culturală, filmul recensământului şi-a început
călătoria. După atâtea păreri ale celor cari l-au văzut, el răs­
punde aşteptărilor. Eu l-am văzut mai mult decât oricare
din ceilalţi, chiar dinainte să fie început, şi tocmai de aceea
am mai puţin dreptul să-l judec. Pot să spuiu insă cu atât
mai uşor cum a fost alcătuit.
Filmul trebuia să fie in întâiul rând instructiv. El trebuia
să arate privitorului ce este recensământul şi să i-1 facă sim­
patic. Nu trebuia insă mai puţin să rămână film şi să poată
să fie urmărit cu plăcere până la capăt.
Cecacc s'a lucrat la început a fost un recensământ de pro­
bă la ţară. Am aşteptat aproape o săptămână, cu nori de
Noemvrie, o zi cu soare. Când ni s'a părut din ajun că a
venit in sfârşit, am plecat, in marele automobil galben cu
vitrine de cărţi şi stampe. încărcaţi la un loc aparate şi oa­
meni. Nu înştiinţasem pe nimeni dinainte în satul Comana.
spre care ne îndreptam. Aveam prieteni acolo şi ne incre-
deam apoi in norocul drumeţului. Lumina nu era chiar bună.
La intâile fotografii, cum e de pildă vederea de întreg, dela
marginea pădurii, de sus, de lângă spital, ea ne-a fost dea­
dreptul împotrivă. Se vede din imagine, care e aburoasă şi
tulbure. Mai târziu ne-a mers ceva mai bine : După ce am
colindat pe la aşezâmintclc administrative, economice şi
* culturale ale satului, filmând mereu cu nădejde, am luat
fără multe pregătiri scena recensământului de probă. Atât
<* învăţătorul recensor cât şi ţăranii s'au purtat fără greş. ve­
seli. ca la un joc. E poate cea mai sugestivă parte a fil­
mului.
A urmat un recensământ de probă la oraş. L-am făcut in
Bucureşti, pe o vreme vădit vrăşmaşă. Soarele nu vrea să
se mai arate, pentru părţi care lipseau, a trebuit să facem
tăeturi prin vecini. Ele nu sunt insă nici multe, nici funda­
mentale. ci câteva şi episodice. Gândul era să se facă vădit
cât de deosebită e problema numărătorii Intr'un furnicar o-
menesc aşa cum e Bucureştiul. Satul începea cu un puţ. cu
o fată adâncind găleata de lanţ şi cu câteva raţe In singu­
rătatea uliţei, iar oraşul, cu fierberea din Piaţa Bibescu şi
cu revărsarea de acoperişuri şi de coşuri de fabrici. Actul