Page 56 - 1930-10

♦30 B O A B E D E G R Â U

recensământului era numai sugerat, de trecerea pe scări fără numărul şi felul. — Nu cunoaştem numărul ştiutorilor de
sfârşit, intr'o casă modernă cu nenumărate apartamente, a carte. O bună orânduialâ a învăţământului şi a educaţiei po­
agentului recenzor. porului nu se poate face fără această cunoştinţă. Receasă-
In al treilea rând am luat scene dela tipografia unde se mântul o dă ! — Nu ştim numărul de credincioşi ai fiecărei
tipăreau foile statistice, de maşini, de fâţuit şi de transport, biserici şi confesii. O bună orânduialâ bisericească nu se
ca să se vadă câte feluri de lucrări premerg şi mai ales re­ poate face fără această cunoştinţă. Recensământul o dă ! —
censământul In came şi oase. in forma milioanelor şi milioa­ Nu ştim câte locuinţe sănătoase şi câte nesănătoase avem.
nelor de buletine. A venit apoi o şedinţă a comisiei de re­ dela coliba cu stuf până la palate. Apărarea şi îmbunătăţi­
censământ. care elaborează totul şi dă spre îndeplinire unei rea vieţii fiecăruia nu se pot face fără această cunoştinţă.
direcţii, hotărârile ei. Aici am aşezat, episodic şi intuitiv, tot Recensământul o dă ! — Nu cunoaştem numărul şi felul de
ce se poate arâta pe această cale drept scop al numărătorii lucru al meseriaşilor şi muncitorilor. O bună orânduialâ a
populaţiei. Ca incheere. am luat câteva vederi ale maşinilor muncii, a asigurărilor muncitoreşti, a lipsei de lucru, a învă­
de calculat Hollerit. prin bunăvoinţa d-lui Marin Simioncscu- ţământului muncitoresc nu se poate face fără această cu­
Rimniccanu. şi, mai tăind cu foarfecă, mai lipind, mai Încer­ noştinţă. Recensământul o dă ! — Direcţia recensământului,
când. mai asudând, am scos filmul aşa cum se vede. prin care se face numărătoarea populaţiei: împarte ţara in
El arc textul şi Inşirarea următoare: sectoare şi circumscripţii penrru cei 60.000 de recensoei şi
Filmul recensământului lucrat pentru Direcţia Recensă­ controlori; lucrează planurile oraşelor şi satelor ;se ajută cu
mântului de laboratorul fotocinemat ogr a fie al Direcţiei Edu­ şcoala de statistică anume înfiinţată. — Recensământ de
caţiei Poporului. — Pentru ce se face 7 Cum se pregăteşte T orobă la ţară. lntr'un sat din câmpia Munteniei. Gara.
Recensământul populaţiei României la 29 Decembrie 1930.— primăria, judecătoria. Şcoala, căminul cultural, ocolul silvic.
Ixgea Recensământului general al populaiţei. — Ziua şi Spre locul numărătoarei.— S’a făcut planul tuturor comune­
noaptea tipografiiilc lucrează : rnaşinele trag. legătoriilc In­ lor, s’au dat nume de străzi şi s'au numerotat din nou toate
tuiesc. expediţia trimite in toate părţile Ţârii: milioanele de casele. — Recensorul pune întrebări despre numele de botez
ţoi ale recensământului... — Lista de Gospodărie (Menaj. Fa­ şi numele de familie ale fiecărui om din casă şi întregeşte
milie. Casă). - - Buletinul Clădirii. Descrierea Locuinţelor lista gospodăriei; despre sex. vârstă, loc de naştere, stere,
(Apartamentelor). — Buletin de întreprindere comercială civilă, limbă maternă, neam. cetăţenie, ştiinţă de carte, me­
sau industrială. —- O comisie de recensământ, alcătuită din serie. — .-Se face numărătoarea oamenilor; să ştim şi noi
oameni de ştiinţă şt din oameni de practică statistică, sub Românii câţi suntem !”. — Satul rămâne îndărăt cu mănăs­
preşedinţia unui profesor universitar şi in prezenţa Ministru­ tirea lui din alte veacuri. Recensământ de orobă lntr'un
lui Muncii. Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, hotărăşte: pen­ marc oraş. Oraşul se deşteaptă. Piaţa fierbe. începe marea
tru ce se face recensământul populaţiei şi mijloacele de adu­ mişcare a străzilor. — Piatra dela care pornesc toate şose­
cerea lui la îndeplinire. — Cea mai însemnată bogăţie a ţă- tele din România. — Insigna de recunoaştere a recensorului.
nlor este astăzi omul .De aceea toate ţările fac regulat nu­ — Recensorul îşi începe lucrul. — O clădire cu nenumărate
mărătoarea populaţiei lor. Până şi ţâri noui ca Albania s'au apartamente. — Etaj după etaj. — Alte şi alte apartamente.
purtat la fd. Numai România nu ştie câţi locuitori arc!. — — Spre cel din urmă apartament. — Oraşul forfoteşte mai
Populaţia câtorva Ţări după ultimile recensăminte. In Ro­ departe.— Milioanele dc foi ale recensământului se vor în­
mânia recensământul populaţiei nu s'a mai făcut din 1912. toarce încărcate de răspunsuri. Curând, uriaşele maşini dc
România mică l-a făcut. De-atunci pământul ţării s‘a mărit calculat îşi vor începe lucrul.— Maşina numără; ea nu cu­
ie două ori şi mai bine; populaţia ? numai noua numără­ noaşte nume ! Legea opreşte şi ea orice aducere la cunoş­
toare o poate spune. — România in 1912. — România in tinţă din răspunsul cuiva : fiecare răspuns in parte se pierde
1930. — Suprafaţă totată 294.987 km. p. Populaţia totală ? in răspunsul tuturor! — Răspundeţi întocmai şi fără nici o
România are astăzi pe lângă o populaţie românească şi o sfială! Gospodăria ţării, rostul şi bunăstarea fiecăruia se re-
oopulaţie minoritară. Numai recensământul le poate arăta zeamă pe recensământ!

Turism, sport, educaţie fizică

VALEA TELEAfENULUI. — Cărticica aceasta albastră oameni, nu mai are rostul de altădată. Acolo lucrează de
plină de aer şl de însufleţire, c scoasă de o nouă societate altminteri societăţi mai vechi, cum sunt Touring-Clubul sau
turistică. ..România pitorească”. No cunosc din mai mult. Societatea Carpatină ardeleană. Tara de dincolo de aceste
dar nici nu trebue. Fapta arc glasul ei, mai convingător de linii se menţine la fel de necunoscută. Nu mă gândesc la o nc-
cât orice document. cunoştinţâ obişnuită, care n'ar avea cum să existe, ci la ceea-
Societatea aduce şi ceva nou. in munca de călăuză, pe cc se chiamă deschidere marii circulaţii. întâiul pas spre o
care o începe. Ea lasă deoparte locurile prea umblate, cu asemenea deschidere e publicitatea şi călăuza. De pildă, va­
drumuri însemnate şl căsuţe de adăpost. Pătrunderea cu a- lea Buzăului sau valea Putnei sunt ştiute şi umblate de lo­
câta dragoste, Intr'o vale mai ferită şi mai puţin romantică calnici sau de întâmplătorii drumeţi. Străini, cari să le stu­
decât e valea Prahovei, e aproape un program. Suntem ală­ dieze dc-acasâ şi să pornească pe temeiul unei informaţii cu­
turi de el. întârzierea in celelalte ţinuturi. în care a intrai rente. nu sunt. penrrucă nimeni nu le-a dat această putinţă.
moda. şi. după adevăratele hoteluri şl uneori bodegi de înăl­ Şi acclaş lucru se petrece cu cele mai multe din ţinuturile
ţime. vor urma şoseaua de automobil şi poate funicularul de noastre turistice. - '