Page 57 - 1930-10
P. 57

C R O N I C A                                          ( E H

              E  drept  că  Valea  Teleajenului  n'a  aşteptat  ..România  pi­  AFIŞUL   DE   IARNĂ.  —  Zăpada  a  venit  pe  sus.  din
             torească”  şi  cărticica  ci  frumos  scrisă  şi  ilustrată,  ca  să  atra­  Miazănoapte.  Ea  s'a  oprit  intâiu  pe  Înălţimi  şi  a  argintat
             gă.  S'a  iogrijit  altcineva,  de  mai  bine  de  douăzeci  de   zarea.  Vârfurile  inchcnărate  se  văd  limpede  pe  cer,  văile,
            ani,  să  facă  acest  lucru.  El  ne-a  invătat  s'o  preţuim  şi  s'o   despre  care  jocul  luminii  de  vară  ne  amăgea,  işi  arată  rup­
            căutăm.  A  mers  Înaintea  noastră  şi  s*a  aşezat  in  oraşul  văii.   turile  prăpăstioase,  jnepenii  şi  brazii  sunt  suflaţi  cu  chiciură
            „Vălenii-de-munte".  schimbat  de-atunci  intr'un  simbol  de   za  nişte  pomi  de  Crăciun,  sfântul  păgân  dela  munte  al  co­
             naţionalism  tradiţional  şi  de  lucru  cultural.  Dar  drumeţi  pro­  piilor.  E  o  uriaşă  schimbare  de  decor  pentru  altă  viaţă.  Idila
             priu  zişi  şi  numai  drumeţi  nu-şi  ridicaseră  flamurile  deasupra   ciobanului  rezemat  in  bâtă  pe  o  poliţă  de  piatră,  intre  oi  şi
             unei  tabere  de  frumuseţe.  Au  făcut-o  cea  dintâi  societatea   dulăi, de două mii de ani. şi-a strâns pânzele Înflorite. Iată
            noastră   şi   călăuza                                                         viscolul cu neguri stă­
            despre care m am sim­                                                          pânind pustiurile ! Iz­
             ţit  îndemnat,  şi  din                                                       voarele  au  Îngheţat.
             pricina   aceasta,   să                                                       Viaţa  s’a  tras  in  vi­
             scriu   două   cuvinte                                                        zuini  sau  a  plecat  la
             calde.                                                                        b a l t ă ,   pe  drumurile
              Altă  pricină  c  că                                                         strămoşilor.   Dar   ce
             am  căutat  şi  am  găsit                                                     vedenie  c  aceasta,  a
             in  ca  drumuri  pe  care                                                     ochilor  uitaţi  fără  o-
             le-am  colindat.  Sunt.                                                       cheiuri  afumaţi,  in  în­
             e drept, şi unele foarte                                                      tinderea  sclipitoare  de
             mândre,  lipsă.  Unde  e                                                      albeaţă,  ca  o  surpare
             seara  aceea  catifelată,                                                     de  milioane  de  cris­
             când  am  coborit  dela                                                       tale in soare ? Alt cio­
             piua din vale. cu lem­                                                        ban.  rezemat  intr'un
             narul   pierdut   intre                                                       îndoit  toiag,  alunecă
             aşchii,  pe  sub  terasele                                                    pe  poduri  sau  sare
             Homorâciului.  venind                                                         povârnişurile,  coteştt
             dela  Slânic  ?  Unde  c                                                      sau  o  ţine  drept,  fără
             dimineaţa, de pe prid­                                                        să  ndicc  picioarele  dir
             vorul hanului din Mâ­                                                         zăpada  care  nu  se
             neci.  cu  turla  Clâbu-                                                      mai  scufundă  sub  el.
             cetului  de  M62  de                                                          caşi  cum  ar  fi  fără
             metri  lângă  turla  de                                                       greutate.   S'a   arătat
             peste  şosea  a  biseri­                                                      singurul om care poa­
             cii  ?  Am  pornit.  Eram                                                     te  stăpâni  iarna  mun­
             trei.  Nu  mai  suntem                                                        tele.  skiorul.  Drume­
             astăzi  decât  doi.  Vân­                                                     ţia  se  face,  pe  urmele
             tul  suna  slab  din                                                          vechilor  vârzoabe  de
             frunze.  Urcam  unul                                                          împletitură   ţărăneşti,
             câte  unul.  Câinii  del?                                                     pe  tălpile  lungi  de
             stână  ne  vedeau  ve­                                                        lemn.  cu  cioc  adus.
             nind.  fără  sâ-i  vedem                                                      ale  vikingilor  nordici.
             şi noi. şi ne-aşteptau.                                                       Sportul  trâcştc  mereu,
             Cele  două  vârfuri  go                                                       nepăsător  de  călăto­
             laşe ne aşteptau şi ele,                                                      ria  pământului  prin
             sus.  deasupra  Tele-     »     E            lAiHA                            zodii,  numai  că  spor­
             jenelului  şi  a  măguri­  DQCNIMKA SEZONULUI IS MCI UI *11                   tul  de  vară  e  înlocuit
             lor  albastre  ale  Bu­                                        TOATE HOTELURILE   de  sportul  de  iarnă.
             zăului.  Cărticica  mă    CAZINOUL PAI ACI u                 MISE UTTRECUl SEZON  Sinaia  ne  trimete
             face cu douăzeci de                                            G»e«..Lu«c*(i>ul*.   că el a venit
             ani  mai  tânăr.  Voiu  porni  din  nou  din  Cheia,  cu  luna  intre   şi  ne  chiamâ  pe  pârtiile  de  săniuţe  sau  la  sâritorile  de  ski  din
             munţi,  la  lăsarea  celei  mai  frumoase  seri  pe  care  am  trăit-o.   lungul  drumului  Sfintei  Ana.  zâna  albă.  şi  de  deasupra  Stâ­
             Care  scârţâe  şi  le  lăsăm  in  urmă.  Oamenii  cântă  pe  lângă   nei  Regale,  popasul  ciobanilor  şi  izvoarele  laptelui.  Min­
             boi.  Foile  cârticelii  albastre  se  Întorc  singure.  Trec  mănăsti­  gile  de  tenis  s'au  făcut  bulgări  de  zăpadă.  Peleşul  curge  de-
             rile.  Gucaşul.  Decauvilul  pe  marginea  râurilor.  E  şi  multă   desupt.  departe,  negru,  ca  o  vână  deschisă  a  pământului.
             tinereţe, dar tinereţei drumeţe ii stă bine.     Singurătatea  şi-a  pierdut  până  şi  vulturii  rotitori.  Din  când
               Cărticica  e  numărul  unu.  De-ar  nimeri-o  şi  cu  al  doilea  la   in  cât  răbufneşte  fără  pricină,  cu  auituri  prelungi.  Poate
             fel  !  Ţinut  cât  mai  puţin  scormonit  şi  descriere  de  lucruri,   că  undeva  s'a  desfăcut  vreun  perete  alb  cu  flori  de  ghiaţă  şi
             cu stil cât mai înfrânat şi cu excursuri istorice cât mai rare.  s'a  rostogolit  luând  cu  el  in  drum  brazi  întregi  şi  umeri  de
                                                              stâncă. Apoi tăcerea se intindc din nou. Skiorul alunecă
   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62