Page 60 - 1930-10

Educaţia poporului în alte tari

— A d a u s —
Legăturile dintreStatşi educaţia poporului care s au identificat in Întregime şi absolut cu toate străduin­
ţele pentru educaţia poporului din cuprinsul lor. Asemcna ţâri
La 26 şi 27 August 1930 s'a adunat la Soervik. in Sue­ sunt Rusia şi Italia şi e de regretat că la conferinţă n'au
dia. o conferinţă a delegaţilor Asociaţiei internaţionale pen­ luat parte reprezentanţi nid dintr'una nid din cealaltă.
tru educaţia poporului, ca să discute problema legăturii din­ Dar deosebirile de concepţie in ce priveşte legăturile dintre
tre Stat şi educaţia poporului. Erau de faţă. preşedintele, Stat şi educaţia poporului in aceste ţări sunt instructive şi
dr. Albert Mansbridge şi 40 de trimişi ai Suediei. Germa­ caracteristice. Statul fascist caută să aducă toate elemen­
niei. Danemarca. Statelor Unite ale Americii. Angliei. Fin­ tele populaţiei in orbita activităţii lui. El arată fiecărui grup
landei. Poloniei. Cehoslovaciei, Olandei. Norvegiei şi Iugo­ funcţia lui anumită şi il prevede cu material potrivit, inte­
slaviei. Cei câţiva români, membri ai Asociaţiei, nu alcâ- lectual şi moral, care să-l facă destoinic să se descarce de
tuesc până acum o secţie, pentruca şi România sâ fi putut fi această funcţie, dar nu Încurajează pe membrul unui grup
reprezentata. Ar fi fost cu atât mai potrivit, cu cât e anul să treacă intr'altul sau să-şi insuşascâ prerogativele altuia.
in care Statul a crezut că problemele educaţiei poporului Clasele muncitoare trebue Îndemnate să dea lucrători mai
sunt destul de însemnate, pentru România, ca să creeze un buni şi nu să se îndeletnicească ele singure prea de aproape
serviciu anume. Direcţia Educaţiei Poporului. Cuvântul cu studii intelectuale. Această funcţie cade in sardna păturii
nostru n'a putut fi ascultat. Suntem datori sâ-l ştim pe al educate şi culte şi e treaba lor să gândească pe cât c a
celorlalţi, ca sâ scoatem învăţăturile cele de folos. celorlalte să lucreze. Rusia, pe de altă parte, se îndreaptă
cu voinţă numai către o parte anume a populaţiei. Ea se
Avem prin bunăvoinţa secretarei, d-şoara Dorothy W.
osteneşte foarte mult cu educaţia proletariatului, şi cu edu­
lones. textul englez la maşina de scris al desbaterilor. care
caţia intr'o direcţie politică, pentruca sâ facă din clasa pro­
sunt până acum inedite. Dintre ele. cuvântarea de privire
letară o unealtă de guvernământ, şi astfel a dat educaţiei o
generală a preşedintelui, are o valoare In sine. Vom întregi
singură Îndreptare. E numai de admirat energia şi puterea
cu câteva cifre din alte ţâri, aşa Încât imagina sâ poată fi
organizatoare pe care Ruşii au pus-o în această activitate,
cât mai deplină, pentru starea de astăzi din lumea largă, a
oricât de greşit ar socoti cineva scopul căruia i se supune
problemei.
totul.
..Tema aleasă pentru conferinţa specială a fost legă­
„Intre aceste extreme sunt trepte felurite după care Sta­
tura dintre Stat şi Educaţia poporului. In unele ţâri edu­
tele şi-au potrivit acţiunea faţă de organizaţiile şi societăţile
caţia poporului nu e un lucru nou. dar tocmai in acele ţări
care urmăresc educaţia poporului După citirea rapoartelor
unde fiinţează de mai lungă vreme. împrejurări noui sau ivit
trimise s'a Încercat o grupare şi o etichetare a lor. cu scopul
in cei din urmă zece ani. care au dus la o nouă examinare
din partea autorităţilor de Stat a atitudinii faţă de această numai al unei Încercări, dar cu gândul şi al stârnirii discu­
ţiei. o clasificare a acestor diferite chipuri de interferenţe
fază a educaţiei. Ce loc trebue să aibă ele in problemă 7
cu Statul.
Locul care se cuvine unei puteri Însărcinate cu Îndrumarea
vieţii şi soarta intregii naţiuni. Şi in anumite cazuri orga­ ..Iată. ca Început, unul dintre Statele cele mai mici. dai
nizaţia aceasta centrală are puţină legătură dcadreptu! cu care a contribuit Intr'o măsură invers proporţională cu în­
educaţia poporului. Sunt unele guverne, federale prin na­ tinderea ca o putere spirituală in educaţia poporului. Da­
tura lor. care nu-şi iau o răspundere directă in conduce­ nemarca. Atitudinea ei poate fi numită ..părintească" faţă
rea treburilor educaţiei. Dar intrucât aceasta însemnează o de educaţia poporului. In Danemarca oamenii se cunosc unul
dreaptă definiţie a rosturilor, rămâne o chestie deschisă. pe altul şi se incred reciproc, şi Statul la rândul lui poate
Dacă e vorba de State ca Uniunea federativă a Elveţiei să ajute intr'o mare măsură din mijloace oficiale nişte per­
sau ca Statele Unite ale Americii. centrul administraţiei edu­ soane care practic sunt controlate de propria conştiinţă şi
caţiei nu e guvernul general al ţârii, d acelea ale fiecărui de părerile lor de serviciu adus comunităţii mai largi
Stat In parte, care alcătucsc uniunea mai largă, şi poate ar sau mai Înguste. Felul acesta de asociarc nu e cu putinţă
fi mai drept să se ţie seama de Statele răsleţc ca fiind Sta­ decât in ţinuturi puţin întinse unde fiecare Îşi cunoaşte ve­
tul. in înţelesul chestiei desbâtute. Dar tocmai In aceste ţări. cinul şi se poate rezema pe el. şi are apoi o situaţie mai
Statul nu sa dezinteresat cu totul de grija educaţiei poporu­ mult sau mai puţin determinată. Lucrul acesta, oricât ar fi
lui. In Statele Unite guvernul federal a întreţinut un Biurou fost de dorit, nu e. din nenorocire, cu putinţă in civilizaţia
al Educaţiei şi In acest Biurou un specialist a cărui sar­ mai largă şi mai complexă a ţărilor mai mari.
cină consistă să urmărească dcsvoltarea educaţiei poporului Există un alt grup de State noui In Europa, care au avut
in ţară. şi ca urmare a unei asemenea Îndatoriri de observare pe braţe problema constituirii sau refacerii din fragmente a
să publice material crezut bun pentru călăuzirea conducăto­ unui nou Stat. Sarcina lor a fost. înainte de orice, să aducă
rilor acestei forme de educaţie. Guvernul elveţian nu dă un o înfăptuire activă a simţului cetăţenesc şi legături comune de
sprijin direct şi contribue propriu vorbind puţin. In afară de unire in sânul poporului. In acest scop. Statul s'a gândit să
menţinerea unei biblioteci centrale care ajută tehnic midie prindă luarea aminte a tuturor instituţiilor de educaţie a
biblioteci populare. La celălalt capăt al scării se găsesc ţâri poporului şi le-a ajutat cu planuri de lucru şi cu mijloace