Page 61 - 1930-10

C R O N I C A « 3 5

materiale ca sa împlinească lucrul care putea să ducă mai Statul poate să recunoască in ce măsură ea c prezentă, şi
mult sau mai puţin direct la aşezarea spiritului cetăţenesc şi după aceea cum o poate ajuta băneşte ?
a principiului de Stat. Aceasta se poate numi ..atitudinea „Acestea sunt întrebări la care ar trebui să se răspundă,
indcmnâtoarc ' a Statului in materie de educaţia poporului. înainte să se poată determina care e legătura care ar fi bine
„Intre ele se găseşte un alt mare Stat, care totdeauna a să se stabilească intre acţiunea educativă şi ajutorul Statu­
avut autoritate asupra opiniei. Prietenii germani n’au s’o lui Administratorul are o sarcină intr'adevăr anevoioasă.
privească drept un amestec In treburile lor politice interne, El e bombardat cu tot felul de cereri de ajutor. Lăsat sin­
dacă se va spune că in măsura in care Revoluţia a alterat gur. chiar cel mai cuminte poate rătăci, restrângând acolo
tot mai mult atitudinea şi dorinţa găsirii unei legături noui unde ar trebui să fie larg şi risipind acolo unde ar fi mai
intre autorităţile de Stat şi instituţiile de educaţie, există de folos să restrângă. In ţările parlamentare sunt oarecare
necontenit, cât se poate judeca după semne, o sete după ceva garanţii in operaţia insâş a maşinci parlamentare, dar nici
hotărit. după o definire a educaţiei poporului care să dea primejdia nu c mai mică. Dacă se dă totul in seama majo­
putinţă instituţiilor să primească un cuvânt călăuză din par­ rităţilor parlamentare, şi ele dau la rându-le o interpretare
tea Statului şi a altor autorităţi constituite. După Revoluţie greşită trebuinţelor naţionale, ce se mai poate ridica împo­
a fost un timp de slăbire şi. întrucât e exact, o stare ge­ triva acestei primejdii ? Singura metodă de apărare nu se
nerală de nelinişte. Era pornirea spre cădere în grupuri mici pare să poată fi decât desvoltarea in fiece ţară a unei opinii
cu puţine legături intre ele. Dar acum s'a născut o dorinţă statornice despre locul şi rostul educaţiei poporului, atât de
de unificare, şi de unificare pe temeiul unui principiu ; şi bine sprijinită incât nici un politician să nu poată s'o abată
dupăce principiul va fi primit, principiul acesta arc să capete şi nimeni să nu fie in măsură să abuzeze de ca".
din nou autoritatea cuvenită. Acestea au fost părerile d-lui Arthur E. Twentyman. pur­
„In Anglia, există o altă interpretare. E ad. poate, o mai tătorul de cuvânt al Asociaţiei. Ele sunt date numai după
lungă experienţă decât in alte ţări. dar până acum asocia­ rezumatul de şedinţă, dar sunt destul de caracteristice, de
ţiile particulare sau Îngrijit ele de edu­ largi ca orizont şi de limpezi. Trebuinţa
caţia poporului şi numai in ultima de­ şi pentru noi, unde Statul a avut tot­
cadă Statul s'a hotărât sâ-şi definească deauna un rost de sprijin şi dc îndemn,
atitudinea faţă de ea. Cineva dela Mi­ iar astăzi arc o instituţie specială căreia
nisterul Educaţiei a arătat că rostul Sta­ i-a dat in scamă domeniul educaţiei po­
tului in educaţia poporului e să afle ce porului. să nc apropiem mai mult de
vrea poporul, şi. dacă cccacc vrea ci nu punctul acesta dc vedere, al unei cola­
se abate dela interesele Statului, să-l borări strânse cu opinia publică in for­
pună in măsură să-şi împlinească voia. ma societăţilor dc cultură, cerc o cât mai
Dar cei mai mulţi din oamenii cari lu­ grabnică dcslcgarc ! Chipul cum să se
crează in Anglia pentru educaţia popo­ realizeze trebue numai decăt cercetat:
rului au să socotească o asemenea func­ Iată ca pildă, ce Înseamnă şi cum se
ţie lăsată Statului maicurând ca prea distnbue ajutorul Statului pentru educa­
modestă.El a făcut moi mult decât atât. n«t>l«aia A •o.:i«(iri tntersationaie ţia poporului intr'o ţară cum c Finlan­
pantru educaţi
El a ajutat naţiunii să interpreteze şi să da. foarte inaintatâ din punctul de
recunoască, anume care-i sunt trebuinţele in materie de edu­ vedere al educaţiei generale (analfabeţii, aproape nccunos
caţie a poporului. N'a făcut-o. fireşte, din proprie iniţiativă, cuţi) :
d a strâns intr'o adunare consultativă toate acele asociaţii
care ingrijau de educaţia poporului. Multe din ele lucrau Bugetul* mărci finlandeze
mai înainte răsleţe, şi nu se cunoşteau una pe alta. Acum Biblioteci publice 2.636.600
au fost puse in legătură, de unde a ieşit o cunoaştere a ac­ Subvenţii şcolilor superioare
tivităţii şi aspiraţiilor reciproce, iar Statul a fost informat cu
populare (sistem danez) 8.700000
mult mai bine decât înainte care erau trebuinţele organizării
Subvenţii instituţiilor muncitoreşti 2.100.000
in ţâră a educaţiei poporului. Şi cu această cunoştinţă el a
încercat să interpreteze in folosul asociaţiilor şi al lui insuş Subvenţii şcolilor superioare
care erau cererile educaţiei poporului. Aceasta s'ar putea sociale (foste cetăţeneşti) 600.000
numi „legătura interpretativă dintre Stat şi educaţia Educaţia in regiunile de graniţă 300.000
poporului.
Conferinţe populare 300.00
„Privind educaţia poporului in general, ea n'a ajuns in
Activitatea cercurilor de studiu 400.000
nidun Stat una din formele organizate ale sforţării educa­
Subvenţii organizaţiilor educative 536.000
tive şi e poate donnţa întregii conferinţe că nu trebue să a-
15.572.600
jungă niciodată un sistem de educaţie condus de Stat. in a-
Subvenţii organizaţiilor gimnastice
cecaş măsură cum sunt învăţământul elementar sau secundar,
universitar sau profesional. Aceasta înseamnă in acelaş timp şi atletice 945.000
un îndemn la căutarea calităţii spedfice a educaţiei poporu­ Subvenţii organizaţiilor de cumpătare 1.837.000
lui. care o deosebeşte de alte forme de educaţie. Odată cu 2.782.000
găsirea acestei calităţi specifice, se va afla şi prin ce mijloace 18.354.600