Page 8 - 1930-10

5 8 0 B O A B E D E G R Â U

nitatea ocrotitoare a oraşului, cu care coloniştii greci aceaşi vreme pe ţărmul Mării se urca spre miază­
veniseră din patria lor. Miletul. In altul locuitorii noapte o flotă puternică. Ea se compunea în mare
adorau o mare zeiţă, cum ne arată câteva frumoase parte din corăbii trimise de oraşele greceşti din
statuete de lut ars. In acelaş timp. Histria începe Asia Mică. în special din Milet, care erau sub as­
să se împodobească cu statui de marmură. S a gă­ cultarea marelui rege. îndatorirea ei era să înles­
sit un fragment dintr'o statuă care reprezintă o fe- nească armatei de uscat trecerea Dunării. Dar,
mee cu părul împletit in cozi subţiri care coboară înainte de a intra pe gurile fluviului, corăbiile de

\y

Frme* Malil cu ftuntaa xopfrltl de un vil auhtire. «u M«*c* d. lut ar* de *t:l «Unutic (mc. *1 III-W. In. de Cr.)
luminai! de un xlmhet »hl» *tm{U (atnlueU de lut ar».
aUrşitul ane. al Vl-lea tn. de Cr.)
şerpuind pe piept. Ea aminteşte acele răsboiu au trebuit să se oprească pen­
..corc" arhaice găsite in Atena cea din tru odihnă şi aprovizionare în portul
naintea răsboaelor medice. Aceasta ne primitor al Histriei. Şi Histrienii au în­
arată bogăţia şi înflorirea la care ajun­ tâmpinat. de sigur, cu bucurie pe tri­
sese Histria înainte de anul 500. mişii patriei lor îndepărtate. Această
Intr'adcvăr. până la «această dată co­ expediţie a marelui rege nu a adus o
loniştii milesieni aşezaţi pe insulă au scădere a oraşului nostru, ci dimpotrivă.
trăit, pe cât se pare, viaţă liniştită. Do- Darius. care avea sub ascultare oraşele
brogea noastră era locuită de Geţii cei greceşti de pe ţărmul Asiei Mici. nu
cari se socoteau nemuritori, după spusa dorea decât să ia sub ocrotirea sa pe
lui Herodot. Ei ocupau amândouă ma­ aceşti noi Greci cari intrau în imperiul
lurile Dunării şi se intindeau până din- său. Iar Grecii de pe corăbii nu puteau
colo de Carpaţi la râul Tisa. Peste ei pi* decât să sprijine pe fraţii lor izolaţi la
veniseră Sciţii cu vreo 200 de ani îna- gurile Dunării.
inte de întemeerea Histriei. De aceea în Astfel, până î pragul secolului al
n
antichitate Dobrogea s a numit „Sciţia V-lea. Histrienii pot să se desvolte în
.- * „
cea mică”, spre deosebire de Sciţia c«p a. *u» .u Ar iui .... im- împrejurări prielnice. Corăbiile lor urcă
-------- . u
c U(ho
c
mare. patria adevărată a Sciţilor, care «ii*’ P *^ ^ Ş* pe afluenţii ei până in
un rc
cuprindea ţinuturile dela miazănoapte ,* ‘iubirii *«* munţii Munteniei şi ai Moldovei. Cu
de Marca Neagră. Turburările prici- mărfurile lor ajung chiar în platoul
nuite de năvălirea acestora se potoli- <.f*r»i«ui *«»K.iui Transilvaniei. Ei duc produse din mia-
seră şi. în vremea liniştită care urmează, zăzi, vin şi untdelemn, pe care le dau
navigatorii milesieni au putut întemeia Histria. Ea localnicilor în schimbul grânelor, al aurului şi al
se desvoltă repede după aceea, precum ne arată celorlalte produse ale acestor ţinuturi. In felul a-
frumuseţea monumentelor descoperite. cesta civilizaţia grecească pătrunde până adânc în.
Un singur eveniment turbură pacea acestor ţi­ Carpaţi. Ca mărturii ale acestei pătrunderi stau
nuturi. In anul 512 Darius. regele Perşilor, por­ vasele greceşti împodobite cu figuri zugrăvite în
neşte împotriva Sciţilor. El vine cu o armată nu­ negru, găsite la Bărboşi, lângă Galaţi, şi care sunt
meroasă şi supune pe Geţii din Sciţia Mică. In din secolul al Vl-lea. Tot aşa s a găsit la Bene.