Page 9 - 1930-10
P. 9

SCARLAT LAMRRINO: CETATEA HISTRIA

           localitate  aşezată  la  apus  de  Maramureş,  un  minu­  Tot  atunci  i  se  ridică  lui  Apollon  o  statuă  de  bronz
           nat  vas  grec  de  bronz  cu  trei  toarte  :  două  mai   de  mărime  naturală.  Din  nenorocire,  nu  s’a  găsit
           mici  sunt  împodobite  cu  palmete  in  relief,  iar  cea   decât  baza  ei  de  marmură  neagră  cu  numele  cetă­
           mai  mare  se  sprijină  pe  o  sirenă  cu  aripile  desfă­  ţeanului  Theoxenos  care  i-a  făcut-o  dar.  Totuşi
           şurate. Vasul acesta, care a fost lucrat în secolul  putem  şti  trăsăturile  acestui  frumos  monument
                                                            după  urmele  lăsate  de  statuă  pe  suprafaţa  bazei  şi
                                                            după  chipul  în  care  este  înfăţişat  zeul  pe  friză  şi
                                                            pe  monedele  histriene  de  mai  târziu.  Peste  tot
                                                            Apollon  Ietros  este  reprezintat  în  picioare.  îmbră­
                                                            cat  într  un  vestmânt  lung  care  cade  până  la  pă­
                                                            mânt.  In  mâna  stângă  ţine  citara.  iar  in  dreapta
                                                            instrumentul  cu  care  face  să-i  vibreze  coardele.  Aşa
                                                            trebue  să  fi  fost  statua  de  bronz  ridicată  în  secolul
                                                            al V-lea.
                                                              La  începutul  secolului  următor,  statul  histrian
                                                            începe  sâ  bată  monedă  proprie  de  argint,  care
                                                            poartă  pe  o  faţă  capetele  a  doi  tineri  lipite  unul  de
                                                            altul  şi  pe  cealaltă  vulturul  de  mare.  pasărea  sim­
                                                            bolică a oraşului, ţinând în ghiare un delfin.




























              Slatoe de marmură «lin vremea Romanilor ivjirenntind nn
                           /clăteau al Hirtriei. ţ
            al  Vl-lea  in  vreun  oraş  grec  din  Marea  Egee.  a
            ajuns  atât  de  departe  in  munţi  probabil  tot  prin
            mijlocirea  negustorilor  din  Histria.  Astfel  Daco-
            Geţii  cunosc  şi  preţuesc  atât  de  timpuriu  produsele
            civilizaţiei  greceşti  care  vin  până  Ia  ei  prin  mijloci­
            rea Histrienilor.
              In  secolele  al  V-lea  şi  al  IV-lea  Histria  ia  un
            şi mai mare avânt. Oraşul se împodobeşte cu temple
            de  marmură  adusă  din  Marea  Egee,  care  iau  locul
            celor  construite  din  material  mai slab de mai  nainte.
                                                                      Stalue «1« marmură <lin vn-moa ţmeturi
            Aşa  sa  găsit  o  frumoasă  friză  de  marmură  albă            repre/ijilâml o zeiţă.
            care  împodobea,  pe  cât  se  pare.  baza  statuei  de
            cult  din  templul  cel  nou.  clădit  către  sfârşi­  Tot  atunci  se  clădeşte  un  alt  templu  mai  mare
            tul  secolului  al  V-lea.  al  lui  Apollon  Ietros.  Pe   de   marmură   divinităţii   ocrotitoare   care   ve-
            fragmentul  care  ni  s  a  păstrat  sunt  reprezintaţi  in   ghiazâ  la  liniştea  şi  prosperitatea  Histriei.  Ni
            relief  la  mijloc  zeul  ocrotitor  al  oraşului,  la  stânga   s’a  păstrat  un  bloc  mare  din  architrava  care  stă­
            tatăl său. Zeus. iar la dreapta sora sa Artemis.  tea sub streaşină clădirii, purtând pe el numele
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14