Page 11 - 1930-2

86 B O A B E D E G R Â U

Cărţi vechi româneşti 290 opere în 342 volume dicaţii — ar fi mai comod şi avantajos să consulţi
Literatură modernă ro­ unul singur, care să cuprindă pe toate celelalte".
mânească . . . 1045 .. „ 1 1 1 5 Din acest gând s'a născut ideea unui INDICE
Literatură populară . 227 „ „ 259 GENERAL al filologiei române, in care intră, ex­
Publicaţiile Academiei 101 .. .. 490 trase pe fişe. toate indicele speciale ale cărţilor apă­
Calendare . ... 160 „ „ 533 rute. Un funcţionar al Muzeului e însărcinat să
Afară de aceasta M. L. R. are 298 de reviste şi facă indice şi pentru cărţile şi articolele lipsite de
o colecţie bogată de foi volante, planşe, fotografii ele.
şi manuscrise. Bibliografia şi Indicele general adaugă astfel, la
Toate acestea sunt catalogate sistematic, aşa că aparatul ştiinţific pe care M. L. R. îl pune la dis­
oricine le poate consulta cu uşurinţă. poziţia cercetătorului, mijloace de studiu dn cele
Este viu schimbul ce se face între publicaţiile mai binevenite. Cineva de exemplu vrea să prepare
Muzeului şi alte publicaţii din ţară şi străinătate. o lucrare despre „Metateză" sau despre ..Adver­
Un bogat MATERIAL LEXICOGRAFIC este bul" român. Bibliografia îi arată imediat cărţile
şi el pus la dispoziţia cercetătorului. Colecţia de care s'au scris despre aceste subiecte, iar fişele d n
fişe pentru Dicţionarul Aca­ Indicele general îi dau. adu­
demiei Române, augmentată nate dc-a gata. cazurile de
cu extrase noui. stă la înde­ metateză sau observaţiile
mâna celor ce doresc să se despre adverbul românesc,
ocupe cu chestiuni de lexi­ relevate prin diferite publi­
cograf ie. caţii. ..Adevăratul învăţat
Mari foloase aduce BI­ ştie că progresul în ştiinţă
BLIOGRAFIA. făcută in se realizează mai puţin prin
mod analitic. Tot ce se scrie intuiţie, prin acel dar per­
in cadrul studiului limbii şi sonal nepreţuit al omului de
literaturii române — cărţi, talent (care însă este ade­
studii mai lungi sau scurte sea un miraj înşelător), de­
articole şi recenzii prin re­ cât printr'o documentare
viste — este menţionat, dân- solidă. Aceasta însă cere o
du-se pe lângă obişnuitele lungă şi neobosită strângere
indicaţii bibliografice, şi un de material. A aduna acest
scurt rezumat. Aceste noti­ material este — dacă se
ţe se publică in Dacoroma- poate întrebuinţa o compa­
nia. subt titlul ..Revista Pe­ raţie trivială — tot atât de
riodicelor". Ceea ce apare necesar ca a se săpuni bine
acolo nu este insă decât o inamte de a se rade : cea
mică parte din bibliografia mai ascuţită lamă de briciu
curentă, a Muzeului, care — nu va înainta pe un obraz
cu fişele ei catalogate dup-’ care n'a fost săpunit cu grijă
materii — este de mare fo­ şi fără grabă".
los cercetătorului. Dar dacă această înlesnire
Oextil Puşcanu
..Dar", spune Directorul DiinUiul Mucului Limbii Rom3ne a muncii c condiţionată de
Muzeului intr’un articol în mijloacele materiale ce-i stau
volumul IV al Dacoromaniei (p. 2—3). ..biblio­ institutului la dispoziţie şi de o organizare bună.
grafia nu rezolvă decât o lăture a problemei. Chiar mai există ceva ce nu e în funcţie de nici una din
când e critică şi analitică, ea nu dă — şi nu poate aceste condiţii.
da — in formaţiuni de amănunt, căci pentru ca o E atmosfera colegială ce domneşte in casa re­
bibliografie să fie bună şi utilă, ea trcbuc să fie trasă de zgomotul oraşului. Profesori bătrâni lu­
înainte de toate concisă, să renunţe la amănunte. crează aici alături de cercetători tineri şi de stu­
Chiar aceste amănunte, răspândite prin publica- denţi. Nici un afiş nu vine să impună liniştea, şi
ţiuni în care de cele mai multe ori nici nu le bă- totuş fiecare respectă munca celuilalt, f'ecare se
nueşti interesează însă une-ori mai mult pe cerce­ îndeamnă la lucru prin exemplul celuilalt.
tător... Dacă oaspeţii Muzeului, veniţi d n stră nătate
;
;
..Utilitatea indicelui la sfârşitul cărţii ştiinţifice — savanţi ca A. Me'llet. J. Vendryes. M. Roques.
e recunoscută şi în filologie, bunăoară rar mai gă­ M. Bartoli, K. Jaberg. C. Tagliavini ş. a., tineri
sim o scriere bună fără indice... Dar c evident că absolvenţi ai universităţilor stră ne. veniţi să facă
;
în loc de a consulta indicele a douăzeci sau tre - la noi studii de specializare, ca în anul trecut, un
zeci de cărţi — fără să ai siguranţa că ai cercetat Olandez şi doi Germani, au remarcat cu plăcere
tocmai pe cele ce-ţi pot da cele mai preţioase in­ felul ştiinţific în care Muzeul e organizat, n’a fost