Page 12 - 1930-2

LI A MANOILESCU: MUZEUL LIMBII ROMANE 87

unul din ci. care să nu observe şi această atmos­ cialităţi. mai ales istorici, cari vin să asiste la inte­
feră caldă de colegială colaborare, care a realizat resantele comunicări.
minunea, ca Muzeul să vadă in fiecare săptămână Dar nu numai cei ce iau parte la şedinţele Mu­
adunându-se un număr de filologi — şi adunân- zeului sunt consideraţi ca fii ai Muzeului. Intr'un
du-se frăţeşte, deşi greu e de găsit un neam de colţ îndepărtat de ţară, la Universitatea din Cer­
oameni mai dispuşi să se certe pentru chestiuni de năuţi, o seamă de filologi, elevi ai lui Sextil Puş-
specialitate ca filologii — pentru ca să discute co­ cariu. în frunte cu Alecu Procopovici. păstrează
municări linguistice în ŞEDINŢE SAPTAMA- strânse legături cu Muzeul, căruia ii trimit din când
NALE pline de îndemnuri noui. în care gluma în­ în când câte o contribuţie, ce se publică în bule­
dulceşte critica adesea severă şi întotdeauna tinul institutului.
dreaptă.
In aceste şedinţe ale Muzeului Limbii Române
Care e secretul acestei atmosfere pline de cama­ s au pus pentru întâia oară atâtea probleme, de
raderie la lucru, care face pe membrii Muzeului să multe ori de amănunt, care aveau sâ fie date mai
vină să lucreze zilnic, cu aceeaş plăcere cu care — târziu publicităţii, ca studii originale, aducând a-
după vorba unuia din ei — obişnuiţii cluburilor le porturi noui ştiinţei.
frecventează in fiecare zi ? Aici a scânteiat intr'o vreme spiritul viu şi erudi­
E greu de spus. ţia vastă a lui Va-
Cred insă că ea sUe Bogrea. cel
se explică in bună care ne-a părăsit
parte prin spiritul prea de vreme şi.
altruist care stă la presimţindu-şi sfâr­
temelia acestei in­ şitul. s'a dăruit
stituţii. Aici totul neobosit contimpo­
e orientat spre fa­ ranilor săi. răspân­
cilitarea muncii co­ dind prea multe
lective. Cea mai scântei de detaliu,
mare parte din lu­ pentru ca să mai
cru rămâne anoni­ găsească vremea
mă, începând cu pentru o lucrare
fişele lexicografi­ de sinteză.
ce. bibliografice si Aici au fost pu­
cele pentru indicele blicate etimologiile
general, scoase de noui şi ingenioase
funcţionarii Mu­ ale lui G. Giuglea.
zeului. şi sfârşind fecunde totdeauna
cu corecturile şi prin discuţiile prin-
corespondenţa fă­ epiare şi metodi­
cută de director. ce ce le provoacă.
Intr'o asemenea Spr» dreapta: G. GlufUa. C. Dalcovlct. Seatll Pu*cat»u. Th. Caplder». T. Naum, Aici Th. Capi-
atmosferă de cola­ C. Lacea. I. G. Serra, C. Marineacu. I. Chlneiu. L Petrovlcl. dan a comunicat
borare şi de întregire, chestiunea paternităţii idei­ luminoasele sale cercetări asupra dialectelor trans-
lor. care de obiceiu provoacă cele mai mari suscep­ danubiene şi a raporturilor limbii române cu lim­
tibilităţi, aproape nu se pune. Când unul din ..Mu- bile balcanice, cercetări din care reiese în mod evi­
zeişti" vine cu o idee nouă. bucuria tuturor celor­ dent partea pe care am dat-o noi acestor popoare.
lalţi e mai mare — şi sincer mai mare — decât a (Până acum se accentuase prea mult partea de
celui ce o aduce. împrumut făcut de Români dela popoarele balca­
Şi mai e ceva : curiozitatea ştiinţifică veşnic nice).
trează, care îndreaptă atenţiile spre orizonturi noui. N. Drâganu a făcut o serie întreagă de comu­
Plăcerea de a explora regiuni noui e mai mare de­ nicări asupra unor manuscrise vechi, asupra rapor­
cât mulţumirea ce ţi-o dă siguranţa drumurilor turilor româno-maghiare şi asupra unor delicate
umblate. Chiar când urcuşul prin regiuni necunos­ chestiuni de sintaxă, totdeauna meticulos docu­
cute duce pe mărgini de prăpăstii şi uneori se în­ mentat. mai ales in cercetările sale etimologice.
fundă. silindu-te să te întorci la poteca umblată, • Comunicările lui C. Lacea aduc observaţii pline
aceste explorări aduc surpriza unei privelişti înde­ de noutate care scot la iveală amănunte lămuri­
părtate şi deschid perspective nebănuite. toare pentru chestiuni grele filologice şi literare.
Şedinţele Muzeului se ţineau la început cu câte G. Kisch urmăreşte de ani de zile chestiunile
5—6 membri, toţi filologi : azi institutul este prea grele de toponimie ardeleană, iar G. D. Serra dă
puţin încăpător pentru a putea cuprinde pe toţi rezultate pline de vederi noui cu privire la toponi­
prietenii Muzeului. în parte profesori dela alte spe­ mia italiană, găsind totuş vreme, ca alături de cer-