Page 13 - 1930-2

88 B O A B E D E G R Â U

cetări aride filologice, să se entuziasmeze pentru Berlin, publică în „Zeitschrift fur romanische Phi-
frumuseţea poeziei lui Eminescu. lologie" o lungă recenzie în care vorbeşte in parte
C. Diculescu scormoneşte trecutul îndepărtat, de fiecare colaborator al Dacoromaniei. Apoi adau­
urmărind cu o tenacitate puţin obişnuită dovedirea gă : .......Colaborarea acestor bărbaţi, care-şi pun
existenţei elementelor vechi germane şi vechi gre­ cunoştinţele lor speciale în serviciul cercetării lim­
ceşti în limba română. bii române, explică maturitatea ştiinţifică a lucră­
I. Ol. Ştefanovici-Svensk şi E. Petrovici au elu­ rilor strânse în acest volum. Cu apariţia Dacoro­
cidat un şir întreg de probleme de fonetică româ­ maniei se începe — presupunând că revista va
nească şi, deşi timid încă, tot mai dese se urmează apărea şi de acuma înainte in aceleaşi condiţii —
comunicările tineretului. îndemnat şi încurajat de o nouă epocă a filologiei române".
Directorul instituţiei, care începe de obiceiu şirul Hugo Schuschard. decanul filologiei romanice,
comunicărilor. scria d-lui Puşcariu (scrisoare din 28 Februarie
Roadele acestei munci se văd în cele cinci vo­ 1922) : ..O simplă răsfoire a Dacoromaniei... îmi
lume ale DACOROMANIE1. Buletinul Muzeu­ arată ce iniţiativă sănătoasă, ce privire largă stă­
lui Limbii Române, cu peste 4500 pagini, premiată pâneşte această revistă. Intr'adevăr acuma există
în anul 1925 de Societatea de Linguistică din Pa­ o Românie Mare şi în înţelesul ştiinţific !"
ris. „Cu această nouă revistă România câştigă un
La apariţia voi. organ de studii lin-
I al Dacoromaniei. guistice de primul
s'au scris în ţară rang. Voi. I pe
şi în străinătae re­ care-1 am înaintea
cenzii elogioase, mea poate fi pus
iscălite de savanţi alături de Archivio
cunoscuţi. Repro­ Glottologico ita­
ducem mai jos câ­ liano sau de Re­
teva fragmente : vista di filologia
N. Iorga sub ti­ espanola... şi se
tlul „Solidaritatea găseşte la înălţi­
Românească în Ar­ mea cercetărilor
deal": „Splendida linguistice moder­
publicaţie ştiinţifi­ ne. cum nici nu
că a d-lui Sextil ne puteam aştepta
Puşcariu şi a co­ altfel dela editorul
laboratorilor săi... lui şi redactorul
.Dacoromâni a” marelui Dicţionar
nare numai un al Academiei Ro­
mare interes ştiin­ mâne. Sextil Pus-
ţific, care i se va cariu. Articolele
recunoaşte şi în cele mai bogate’n
străinătate — poa­ conţinut şi’n idei
te mai mult chiar sânt scrise de di­
decât la noi — ci ea are şi o deosebită valoare rector şi in ele se uneşte claritatea cu frumuseţea
morală. Iată în adevăr... un grup de oa­ expunerii'*... Leo Spitzer-Marburg în „Die neu­
meni care sunt capabili să-şi unească sforţările eren Sprachen", voi. XXX. pag. 405—406.
pentru o frumoasă faptă de cultură. Iată... atâţia începând cu anul II. învăţaţi străini ca W.
oameni distinşi care se pot înţelege şi, în loc să Meyer-Liibke (care publică o elogioasă dare de
prezinte spectacolul certelor fără motiv şi fără fo­ seamă în „Zeitschrift fur romanische Philologie"
los. aduc dovada de ce poate face ştiinţa româ­ din 1923 p. 228—231), L. Spitzer şi alţii intră în
nească cultivată cu un nobil devotament..." rândul colaboratorilor, iar recenziile cu care e ur­
In „Archiv fur das Studium der neueren Spra- mărită Dacoromania devin din ce în ce mai amă­
chen und Literaturen", voi. 143 (1922) p. 339 se nunţite şi mai elogioase.
scrie : „Muzeul Limbii Române dela Universitatea „Volumul foarte prezentabil — e vorba de voi.
din Cluj oferă publicului întâiul volum al unei re­ II — e o dovadă despre sârguinţa şi priceperea cu
viste strict ştiinţifice. Articolele, dintre care unele care Sextil Puşcariu conduce institutul pentru stu­
sunt destul de mari. sunt toate serioase şi instruc­ diul limbii române creat de d-sa la Universitatea
tive. după cum şi era de aşteptat dela un editor ca din Cluj. El ştie să atragă talente şi să le îndrume
Puşcariu, şi arată contactul viu cu cercetările apu­ la o muncă perseverentă şi bine definită în ţintele
sului ; un viitor strălucit aşteaptă această revistă..." sale. Linguistică e tratată in spirit modern ; chiar
E. Gamillscheg. profesor de limbile romanice la şi variaţia contribuţiilor poate servi de model"... E.