Page 14 - 1930-2

LIA MANOILESCU: MUZEUL LIMBII ROMÂNE 89

Richtcr-Viena. in ..Die neucren Sprachen" 1925 Şi-acuma ntruna zi măi. zi,
pag. 469. O noapte ntreagâ şi o zii
Despre voi. II şi III scrie E. Gamillscheg o re­ INu-mi pasă ce o n să fie.
cenzie de 21 de pagini în „Zeitschrift fur roma- Cât timp mai este vin in vie ;
nische Philologie" din care reproducem începutul: Niâ bucur doar de orice fine.
„Clujul a devenit, graţie activităţii lui Sextil Puş- Cât timp mai curge sânge n vine.
cariu centrul cercetării limbii române. Munca ştiin­ bine-a u venit toţi cei ce fin
ţifică adunată în cele două volume mari întrece aş­ bă nchine un pahar de fin.
teptările pe care le exprimam cu ocazia apariţiei Hai. vino. care vrei sâ vti.
primului volum. Sunt studiate lexicul şi gramatica, Cu chet să tim cât suntem vii.
se urmăresc in studii întinse raporturile limbii ro­ Căci in mormânt când o să /ii.
mâne cu limbile învecinate, dar se urmăresc şi cu­ Ca tine-or tace ai tăi /ii.
rentele ce ne conduc pe teritoriul celorlalte limbi C aşa ne-au spus şi-acei ce [ură :
romanice'*... Pe cel ce strânge, hoţii-1 /ură.
Mai bine este dacă bei.
„Volumul al treilea al acestui anuar „Dacoroma­
nia" întrece cu mult volumul precedent. Dar nu Şi-ţi trăieşti viaţa ca un bei.
numai in extensiune, ci el stă şi din punct de ve­ Căci omul care are minte.
dere ştiinţific la înălţime. Cuprinsul e atât de bo­ Numai nu fură şi nu minte.
gat, încât trebue să mă mărginesc la relevarea câ­ Dar bea ca mine câte-un pic
torva studii mai importante... Un număr mare dt Pân' ce sub masă o să pic.
pagini cuprind recenziile, dintre care unele se dis­ Căci fiecărui ca să moara
ting prin bogăţia şi erudiţia lor. iar altele sunt utile Ii vine rândul, ca la moară.
prin faptul că dau informaţii despre cărţi care nu Căci toţi o viaţă avem doară.
sunt cunoscute in afară de hotarele României. Din De ce-o mai fi să nu ne doară.
cauza aceasta e nepreţuită şi Revista Periodicelor, Şi dac’ o fi odat' să piei
redactată analitic cu foarte multă îngrijire". A. Nu ţi-o lua dracul şapte piei!
Zauner-Graz, in „Literaturblatt fur germanische Iată ce le spunea tot P. Grimm lui Lacea şi Dră-
und romanische Philologie *. 1927, coli. 205—210. ganu, care din cauza unor forme ca „taire" şi
„Sub magistrala direcţie a lui Sextil Puşcariu. „maire" (în loc de „tare" şi „mare"), găsite in
acest buletin al Muzeului Limbii Române — e cele mai vechi Psaltiri, publicaseră — independent
vorba de voi. IV — constitue o adevărată comoară unul de altul — in acelaş volum al Dacoromaniei.
de erudiţie, mai ales filologică". S. Salaville în părerea că Psaltirea Scheianâ cuprinde ..săsisme"
„Echos d Orient *. XXXII. 1929, p. 304. şi că cel puţin unii din copiştii ei au fost Saşi:
Nu s'a publicat, dela 1920 încoace, nici un stu­ Din ce se pot naşte pizme ?
diu de filologie românească, in care să nu fie citat Din nişte Săsisme
unul din studiile fundamentale sau din contribu­ Scoase de prin vechi hârţoage.
ţiile de amănunt publicate in Dacoromania. care a Le-au găsit de-odatâ doi
dat atâtea soluţii, a pus in discuţie nenumărate In ale Psaltirii foi.
probleme. Unul „taire". altul „maire" —
începură să se 'ncaire.
De câte ori un nou volum iese de subt tipar, toţi * Şi de sigur că Drăganu şi Lacea n’au râs cu mai
..Mu-eiştii" se adună ca să serbeze acest eveni­ puţină poftă decât toţi ceilalţi „Dracomani", che­
ment. Nu mai este atunci o şedinţă serioasă. în maţi la ospăţ in felul următor :
care savanţi gravi să discute filologie, ci e o adu­ „Domnul Muzeu L. R. şi Doamna Filologia R.
nare de camarazi veseli şi mulţumiţi de a-şi vedea au onoare a vă aduce la cunoştinţă naşterea fiicei
rezultatul atâtor oboseli. Atunci fiecare uită pentru lor Dacoromania. şi a vă invita la botezul ei. care
un moment preocupările sale serioase. Cu câteva va avea loc......... in locuinţa domnului Muzeu.
zile înainte de această serbare, numită „Dracoma- Cu această ocazie va apare o scriere festivă în
nia *. fiecare profesor — copil sau prieten al Mu­ formă de jurnal, la care sunteţi rugaţi a colabora
zeului — făureşte — cu aceeaş grije cu care lu­ cu o comunicare veselă (cea mai preţioasă veselă
crează la câte o etimologie— versuri şi proză plină pe care se va servi).
de spirit unde se face aluzie la şedinţele de peste an. Ţinuta de rigoare pentru Dracomani : veşmân­
Aşa bunăoară. „Omonimia" fiind una din ches­ tul de gală al bunei dispoziţii, decoraţiile spiritu­
tiunile cele mai mult discutate în ultimul timp in lui. spada ironiei".
linguistică. a inspirat profesorului P. Grimm ur­ Mâncările servite la ospăţul „Dracomanilor"
mătoarea poezie. în care Omonimele — cuvintele sunt şi ele gătite după o Carte de bucate, din care
de origine diferită şi cu scris deosebit, însă cu a- cităm următoarea reţetă de „Piftii vegetariene"
ceeaş formă — sunt ţintuite în rime : (aluzie Ia etimologiile unor Muzeişti) :