Page 15 - 1930-2

90 B O A B E D E G R Â U

„lai patru dicţionare greceşti — nu uita pe Boi- zaurul lexical şi pentru a urmări în acelaş timp ^
sacq ! — le frunzăreşti bine-bine şi după ce cureţi răspândirea fenomenelor caracteristice de fonolo­
cuvintele de terminaţiuni, le laşi numai rădăcinile, gie, morfologie. sintaxă şi derivaţiune. s au trimes
pe care le speli în câteva ape. de nu mai rămâne in zece mii de exemplare in toate regiunile ţării
nimic din sensul original. Cauţi apoi câteva sufixe nişte chestionare, la care au fost rugaţi să răs­
şi prefixe româneşti, le adaugi la rădăcini şi le pundă mai ales preoţii şi dascălii. La chest.onarul
mesteci ca un sfert de ceas. apoi le pui să se în­ intâiu, ..Calul”, s au pnmit peste 600 de răspun­
chege. Pentru ca piftiile să fie mai gustoase, le suri. Cei ce le-au trimis au fost înscrişi ca membri
asezonezi cu ceva dresuri exotice, precum : cui- corespondenţi ai Muzeului Limbii Române, l ot
şoare sanscrite, scorţişoară lituană şi mai ales mult lor. şi altor persoane indicate de ei, li s a trimes al
p per vechiu-german-superior (marca Kluge). doilea chestionar „Casa , la care au venit 414 răs­
înainte de a le servi, presari pe de-asupra ceva punsuri. Răspunsurile la chestionarul III „Firul”
..atmosferă semantică”. n’au sosit incă toate.
Este oare de mirat că, cu ocazia acestor serbări Se observă că numărul membrilor corespondenţi
chiar tipografia la care se tipăresc volumele ..ba­ a scăzut. E un fenomen bine cunoscut acesta, ai
rosane" ale Dacoromaniei, îşi descoperea talent entusiasmului pentru lucrul nou, scăzând din ce
poetic, trimiţând următoarea scrisoare in versuri în ce.
către directorul Muzeului : Răspunsurile primite — neegale ca valoare —
Zeţarii noşti să nu-i omori. cuprind un material foarte bogat, care. întrebuin­
Că-s cei mai harnici cetitori ţat cu critica necesară, serveşte la completarea co­
Şi pot să-ţi fie mărturie lecţiei de fişe pentru Dicţionarul Academiei şi in
Că este cineva pe lume acelaş timp dă indicaţii utile pentru anchetele de
Domnule director dragă teren, necesare pentru Atlasul linguistic.
Cin' ţi-a cetit-o cartea ntreagă. In vederea acestor anchete au fost pregătiţi în
Iată cum ştiu să petreacă aceşti buni tovarăşi de mod special doi tineri absolvenţi ai Universităţii
muncă. A doua zi însă fiecare este iarăş la postul Clujene.
său, lucrând cu dragoste pentru un nou volum al 5. Pop a fost la Paris elevul lui Gilheron, cu­
Dacoromaniei. noscutul părinte al Geografiei linguistice şi înfăp­
Dar Muzeul Limbii Române mai este şi locul tuitorul primului Atlas linguistic al Franţei, şi a
unde se lucrează două opere mari. care sunt stâlpii făcut anchete pe teren în Italia. Franţa şi Catalo-
de reazim ai linguisticii române. Acestea sunt Dic­ nia, însoţind pe d-nii Pellis şi Scheuermeier, an-
ţionarul Academiei şi Atlasul Linguistic al Româ­ chetorii pentru Atlasele italiene.
niei. E. Petrovici a studiat linguistica şi in special fo­
DICTIO'îaottl ACADEMIEI sa redactat netica experimentală la Paris la abatele Rousselot.
aproape fără în­ Astfel pregătiţi,
trerupere în timpul cei doi tineri învă­
anilor grei. când ţaţi au şi început
Academia Română munca grea a an­
nu mai putea su­ chetelor linguistice
porta cheltuielile pe teren.
împreunate cu ti­ Cercetările se
părirea Dicţiona­ fac în 400 de co­
rului. In fiecare zi. mune alese în di­
Sextil Puşcariu. ferite puncte ale
conducătorul lu­ ţării. In 320 de co­
crării, împreună cu mune. anchetorul
C. Lacea, Th. Ca- îşi face studiile cu
pidan, mai demult ajutorul unui che­
şi N. Drăganu şi. stionar mic de
acum în urmă. T. 2000 de chestiuni,
Naum. se adân­ cuprinzând cuvin­
cesc în această tele uzuale, carac­
muncă istovitoare. teristice ca formă
Şi mereu noui sunt şi ca sens. Cele­
probleme ce le răsar din fişele pe care lc aştern pe lalte 80 de comune sunt cercetate cu un chestionar
masă. de câteori trec la studierea altui cuvânt. mai mare. tratând şi despre folklor şi etnografie.
De zece ani s au început la M. L. R. lucrările Anchetorii sunt prevăzuţi cu diferite aparate,
pregătitoare pentru alcătuirea unui ATLAS LIN­ fonograful fixează pe plăcile sale rostirile carac­
GUISTIC AL ROMÂNIEI. Pentru a strânge te­ teristice. alături de interesante cântece populare.