Page 24 - 1930-2

C R O N I C A 107

Mitropolia $i şcolile Blajului
► cirilc sunt aţa de lesnicioase. D-l D. I. Suchianu a fâcut o lângă aţa de vioaclc ţi invăţatelc contribuţii de până acum.
„Introducere In Economia politică ', intr'un lei de privire
luate dintr un punct sau altul al nesfârţitului câmp de acti­
generală, atât cu caracterizări teoretice cât ţi cu modele ţi vitate şcolar elementar, la scoaterea In vedere a problemei
prelucrări de capitole speciale de ordin practic. In „Lecturi sau problemelor fundamentale. Altminteri, dtitorul, şi nu
istorice avem intâia parte din volumul francez cu ncelaţ numai cel laic, se poate pierde. O marc luptă e alcătuita
nume scris de Aibert Thomas. Directorul Biuroului Interna* din tot felul dc izbiri episodice, care se pot rezolva unele
ţional al Muncii, pentru lucrătorii din Franţa. Istoria doc* in folosul ţi altele in paguba cutârui sau cutărui grup. dar
trinelor economice ţi a schimbărilor sociale, din cele mai ve­ lupta trebue urmărită ţi in intregul ei, pcntrucâ numai aşa
chi timpuri până astăzi, se iace cu ajutorul unor epizoade se hotărăşte şi numai aţa poate fi şi înţeleasă.
luate din cronici ţi alte izvoare, intr'o prelucrare mai mult O intenţie sar părea câ-şi face loc din clasificarea cea
literară decât istorică, bine scrisă ţi atrăgătoare. Traduce­ mare, in două, a materialului: In ceva. care e lăsat fără ti­
rea d-lui I. Neagu-Ncgulcscu i-a păstrat aceste insuţiri. tlu. partea intâia, şi in Cultura populară, partea a doua. Pe
„Povestitori români", cu o prefaţă ţi însemnări de Emanoil urmă iţi dai. seama că c mai mult vorba de o ţinere in pas cu
Hudiţa, c o crestomaţie de clasici cu bucăţi apărute Intre organizarea Ministerului Instrucţiei. 'învăţământul primar ţi
1880 şi 1925. Autorii au fiecare chipul şi lămuriri biografice cultura poporului, dela Casa Şcoalelor. deşi această orga­
* ţi bibliografice. Creangă. Slavici. Caragialc. Brâtescu-Voi- nizare sa fâcut dc anul acesta, tripartită ţi lipseşte atunb
neţti, Agirbiceanu. Galaction. Sadoveanu, Rebreanu. Cezar învăţământul normal (dacă el nu e reprezentat cumva de
Pctrescu. Ionel Teodoreanu. „Buletinul" Asociaţiei), sau copilul, învăţătorul, părinţii, ceea-
In a doua serie n a apucat să apară până acum decât ce nu poate fi decât o faimoasă clasificare pentru o revistă.
„Legislaţia internaţională a Muncii dc d-l Marco Barasch. „Şcoala şi Viaţa e mai bună decât această încercare de
Sunt insă destule cărţi in pregătire, ţi unele din secţii noui. grupare ţi de aceea ne dă încredere. Atât colaboratorii cât
ca aceea a manualelor şi a literaturii profesionale. Iată o şi redacţia sunt cu toată inima, nu numai cu toată pricepe­
marfă care se va căuta ca pâinea caldă ! rea. in miezul treburilor şcolare, invâţătoreşti şi culturale.
Nu se va putea ca ei să nu descopere ţi marile probleme :
.ŞCOALA $1 VIAŢA". Revista Asociaţiei generale Şcoala de sat şi şcoala dc oraş. analfabetismul nevrâst nici lor
a învăţătorilor din România a ajuns la al doilea număr. E şi analfabetismul popular, casele culturale ale satului in a-
vorba de 64 de pagini lunar, pline de doctrină ţi dc infor­ farâ de şcoală şi biserică, smăntânirea satului, prin şcoală,
maţie. Ca in filigrană vedem prin ea „Lamura", pe care a de cele mai bune elemente, care se orăşenizează, şi altele şi
inlocuit-o. fără s'o înlăture, pcntrucâ înaintaşa se oprise altele, mai ales că. sporadic şi la cronică, pe unele le-a a-
r mai dinainte, din alte pricini... „Lamura" ajunsese la tirajul, tins sau le-a bănuit. „Şcoala şi Viaţa", aţa cum se arată din
uriaş pentru o revistă românească, dc 25.000 de exemplare. cele două numere dintâi, e un bun tovarăş de drum. cu care
„Şcoala şi Viaţa" se pare că începe cu 16.000. E o indrăs- ţi-e drag să apari şi să te desvolţi alături.
nealâ frumoasă. 1.204.000 de pagini pe lună. 12.000.000 de
pagini pe an. pcntrucâ revista se odihneşte in timpul vacan­ «BLAJUL". — Bibliotecarul unei biblioteci, care întrece
ţei dc vară. tocmai când Învăţătorul ar fi să aibă mai mult in vechime şi in valoare simbolică pe a Academiei Române,
răgaz.. Redacţia ar trebui, probabil, in cazul Celălalt. să-şi a scos zilele acestea o cărticică. Mă tem că numai cu ea iţi
iinpuc prea grele jertfe. face intrarea de publicist in Bucureşti şi in editura dc din­
Cred că revista ar câştiga, din punctul de vedere general, coace de munţi. Acolo. La el acasă, c cunoscut şi preţuit de
al planului, dacă distribuţia materiei sar face mai organic. mult. Numele c ştiut in tot Ardealul, ca al unui om de carte,
Aşa cum se face astăzi ea lasă o intipârire de nelnchegat. harnic ţi mai cu seamă de ispravă. Biblioteca e biblioteca
cu titluri ţi subtitluri pretutindeni, cu rubrici speciale pentru arhidiecezană din Blaj. cărticica a apărut in colecţia „Cu­
diferiţi colaboratori, când de fapt. la cronică, nu numele tre- noştinţe folositoare" dela „Cartea Românească şi se chia-
bue să hotărască de incolonarea materiei, d ele să i se 'în­ mâ „Blajul", iar omul e Alexandru Lupeanu-Melin. adică
coloneze ei. Din punctul de vedere ideal, te-ai aştepta, pe domnul „Lupean" cu numele de publicist „Melin". '