Page 26 - 1930-2

C R O N I C A 1 0 9

epoci, sau Districtus Walachorum. cercurile româneşti bă­ Unul din ei scria că frontul se găsea pe Şiret şi că jumătate
năţene, al d-hii Iuliu Vuia. sau Inventarul vechei biserici din Moldova era ocupată de trupele ruseşti.
ortodoxc-românc din Buziaş. al protopopului Ioan Geţia, sau „Noroc că zvonul distrugerii marilor depozite de făină şi
Bibliografia Banatului, al d-lui Vicenţiu Bugariu. sau Ba­ de grâu dela mori şi a altor depozite de aprovizionare, ca
natul turistic, al d-lui Ion Protopopescu, decăt bucăţi dintr'un să nu se lase nimic duşmanului, s'a arătat neîntemeiat. Popu­
asemenea suflet ? Pământul e de margine şi se simte ieşit laţia ar fi suferit de foamete. Zvonul acesta groaznic se răs­
din ape. şi incă nu de tot. Chiar treaba de răgaz şi de senin pândise pentrucă Aliaţii, când ceruseră distrugerea industriei
a oamenilor de carte se cunoaşte. petrolului, propuseseră deopotrivă să se distrugă depozitele
de aprovizionare; dar guvernul român respinsese împlini­
ANII OCUPAŢIEI DUŞMANE.— Când d-l Da vid Mi- rea unei asemenea măsuri.
trany. redactorul secţiei române a istoriei economice şi so­ „Sub aceste impresii şi in această stare de zdrobire a vă­
ciale a râsboiului mondial, publicată de Dotaţia Carncgie zut populaţia Bucureştiului arătându-se in toate străzile, la
pentru pacea internaţională, sa gândit sâ-i ceară d-lui Gr. 6 Decembrie (st. n.) Ia amiază, coloanele de soldaţi ger­
Antipa volumul despre Ocupaţia duşmană in România şi mani".
urmările ei economice şi sodale. nu c numai o floare de stil Capitolul al doilea descrie pe larg întâia perioadă a ocu­
când spun că s a oprit inaintea singurului om potrivit. O paţiei in România, şi urmările ei economice şi sociale. Stare
ştim aceasta, noi. cari il cunoaştem şi l-am urmărit Ia lucru haotică ; al treilea. A doua perioadă şi urmările ei; al patru­
in anii aceia blestemaţi, şi o află acum şi cei cari ii râs- lea. Statul major economic şi rezultatele activităţii lui: ai
foesc volumul, apărut in franţuzeşte, deşi fusese scris, cum cincilea. Starea ţării Ia sfârşitul ocupaţiei şi urmările; iar
era mai firesc pentru autor şi obiectul cercetat, in nemţeşte. al şaselea. Un ultim cuvânt.
Acum vremea ocupaţiei, in care intr'adevâr ca intr'un E bine că lucrarea, apărută intr'o colecţie cu garanţii de
basm negru zilele erau lungi ca lunile şi lunile ca anii. a obiectivitate şi intr'o limbă străină, a fost scrisă de d-l Gr.
trecut, cu tot alaiul de nenorociri de-atunci. Unele urmări c Antipa. care nu va putea fi bănuit de ponegrire. Accentele
drept că se văd încă. Stoarcerea a fost prea sistematică şi d-sale de mânie şi de durere vor răsuna de două ori mai
slugărnicia şi desmăţul intre atâţia dintre „ocupaţi" prea puternic decât ale oricărui refugiat dela Iaşi. care ar fi mâ­
cultivate ca să se mai poată şterge înainte să se şteargă şi nuit cu aceeaş pricepere aceleaşi documente. Viaţa işi are.
generaţia care le-a indurat. Dar pentru atâtea fapte şi de­ nici vorbă, poruncile ei şi cere, cum şi este. să fie judecată
stui oameni începem să avem oarecare perspectivâ şi putinţa mereu in actualitate. Dar jaful şi cruzimea germană, ungară
să judecăm fără ură şi patimă. O dovedeşte îndestul chiar şi bulgară, peste orice măsură Îngăduită şi fără semânare
această carte, care nu e numai de document şi de istorie sau cu felul cum s’a exercitat in alte ţări ocupate de aceiaşi to­
de spovedanie personală, dar şi de educaţie populară. varăşi. trebuc ţinute vii. atât in conştiinţa naţională cât şi in
Cartea are şase capitole, pline de date şi de incheeri. după cea internaţională, mai ales când, cum se intâmplâ in atâtea
o metodă ştiinţifică a faptelor mici care luminează până in prilejuri, foştii călăi şi lupi vor să apară nişte nevinovaţi
adânc probleme peste măsura obişnuitei 'înţelegeri. între­ miei. cu drepturi de reciprocitate la jelanie şi ocrotire îm­
buinţată curent de biologi. Muzeul de istorie naturală dela potriva neamului românesc. Pentrucă altminteri. înmuiaţi de
şosea e lăudat in toată lumea printre specialiştii muzeologi. o propagandă isteaţă şi neîntreruptă, am putea ajunge sâ
atât pentru colecţii, dar mai cu seamă pentru aşezare. Ace- fim zguduiţi până şi noi. şi să credem că suntem nişte prac­
laş spirit rânduitor e veşnic prezentat şi în foile ..Ocupaţiei ticanţi colectivi ai nedreptăţii şi ai neindurârii. D-l Gr. An­
duşmane", in care autorul se mişcă tot aşa de sigur ca di­ tipa a ridicat o pildă de groază, in văzul tuturor, atât pen­
rectorul dincolo. tru noi cât şi pentru ceilalţi.
Capitolul intăiu vorbeşte despre intrarea României in
O PRIETENĂ A ŢÂRII. — Numărul din Februarie al
râsboiu! mondial. E un fel de introducere istorică, in care in revistei slovace „Novy Svet" (Viaţa nouă) a fost închinat
patru pagini se schiţează şi Începutul de triumf şi sfârşitul
in întregime României. El era deschis cu medalionul de zâm­
de durere al intâei campanii.
bet al Regelui-copil şi se încheia cu viforul posomorât al
„Populaţia Capitalei, dupăce soldatul român cel din urmă „Năpastei" lui Caragiale. jucată Ia 9 Noembrie 1929 Ia
o părăsise, a rămas sub lovitura acestui dureros eveniment : Bratislava in limba cehă şi cu artişti locali. Articolele, care
distrugerea armatei române. trebuiau să facă ştiută România, se chemau „Prietenia ro-
„Dar aceste nefericiri au fost sporite cu altele care des- mâno-cehoslovacâ", poeziile erau două de Pan. Haiippa.
nâdăjduiră şi mai mult pe locuitorii Capitalei. Oamenii cari care in această prescurtare sună aproape a nume polonez,
se intorceau de pretutindeni Ia familii povesteau lucruri de şi una de Eminescu. nuvela de Liviu Rebreanu. ilustraţiile.
plâns despre pustiirea ţării. Rezervoarele de petrol In flăcări, Regina Maria cu Principesa Ileana. Castelul Peleş. d-nii lu-
sondele, rafinăriile ş. a. la care li s'a pus foc la cererea A- liu Maniu şi Liviu Rebreanu, Studenţii dela limba română
liaţilor. şi ardeau la Ploeşti şi pe toată valea Prahovei, al­ ai bătrânului Iarnik din 1920—21, Memorandiştii cu repre­
cătuiau icoana de iad care li se arăta seara Bucureştenilor zentanţii câtorva ziare, cari le-au apărat cauza, abatele Za-
ca un apus de soare de un roşu Înfricoşat, printre uriaşi nori voral. protagoniştii „Năpastei" şi o scenă din dramă.
de fum. In alegerea şi aşezarea materialului se recunoaşte mâna
„Mai rău insă şi decât atât! Câţiva sosiţi agăţaţi pe o unei prietene a ţării, d-na Jindra Flaishansova-Huşkova. Am
locomotivă, care a intrat in ultimul moment in oraş ca să cunoscut-o la Bratislava. In biblioteca Universităţii, şi am
plece numaidecât, aduseră scrisori dela ofiţeri din Moldova. cunoscut-o la Bucureşti, aşa cum o ştim toţi câţi o cunoaş-