Page 27 - 1930-2

1 1 0 B O A B E D E G R Â U

tem. bună. veselă. îndatoritoare, harnică, legată pentru tot­ nu poate fi nici măcar comparată cu omenoasa stăpânire de
deauna de amintirea profesorului care i-a făcut iubită limba azi. pentru urmaşii vocvozilor descălecâtori amândouă au
română. d-I Ovid Densuşianu, ţi imprumutându-i de aceea aceeaş numire: ..ţară străină".
nu numai din netăgăduitele comori de ştiinţă filologică, dar „Faţă de libertăţi le ţi inovaţiile unei stăpâniri ultrademo-
şi părerile estetice in literatură, ţi in deosebi faţă de litera­ cratice. ei râmăn încă nepăsători.
tura noastră. Cred că e acum lectoare de limba română pe „Degajaţi însă de orice sentimentalitate şi căutând să ju­
lângă catedra de filologie romanică dela facultatea de litere decăm obiectiv, vedem câ: Românii din Cehoslovacia, in
din Bratislava. Ştiu că Intr'o vreme făcea cursuri aici. de număr de 10.810. după ultima statistică ofidalâ (dintr'una
aceeaş specialitate, d-nul Iarnik. tânărul. Era un prilej de mai veche, ei erau 11.724, ceeace nu înseamnă câ Românii
întâlnire intre cineva care amintea vechea şi întâia genera­ s'ar împuţina, şi numai câ toate statisticile minorităţilor sunt
ţie de dragoste faţă de graiul şi de scrisul românesc, şi alt­ la fel de şugubeţe! not. red.), sau 12.150. după statistica în­
cineva. din noul rând de studioşi. Eu eram mişcat de această tocmită anul trecut de către societatea culturală Sf. Arhan­
potriveală, care scăpa atunci părtaşilor înşişi, şi mă gân­ ghel Mihail. se bucură de toată libertatea politică şi cul­
deam la ca pe sub catedrala încoronării regilor unguri, apă­ turală.
sată sub ghiuleaua ci de aur, sau dealungul fortâreţei tere- ..Cele patru comune (Apşa de jos. Apşa de mijloc. Bise­
ziene. cu acoperişul de cer ţi cu deschizăturile ferestrelor rica Albă şi Sat Slatina) in care populaţia românească for­
prin care de-un secol sboarâ libere păsările, de când le-a mează o majoritate absolută, au 6 parohii, cu tot atâţia
făcut această colivie neprimejdioasă de piatră deasupra Du­ preoţi, grupate într'un protopopiat aparte, fiind încă sub
nărei. bombardamentul dela 1809 al lui Napoleon. Noi nu administrarea episcopiei unite din Gherla.
putem Încă pune ceva asemănător românesc alături de acea­ .... In Apşa de jos la o populaţie românească de 5108 lo­
stă bunăvoinţă şi ştiinţă de cea mai curată esenţă cehă. cuitori şi 1242 copii in vârstă de şcoală Statul întreţine 5
Poate că sistemul aplicat in anii din urmă. al unui schimb învăţători români titulari şi 9 suplinitori recrutaţi printre
de studenţi, intre Bucureşti ţi Praga. va înlătura lipsa. Cei ţăranii ştiutori de mai multă carte, pentru a instrui cei 785
cari au rămas cu ceva datori nu sunt in tot cazul Cehii. copii cari locuind la prea mari depărtări de comună nu pot
frecventa şcoala regulat.
ROMANII DE PESTE HOTARE.— ..Cele trei Coşuri"
„Apşa de mijloc cu 3612 locuitori şi 581 copii în vârstă de
au avut bunul gând să-şi închine un întreg număr Români­
şcoală arc abia 2 învăţători titulari români, ceeace explică
lor cari au rămas in afară de hotarele ţării. Pe lângă arti­
de ce din cei 581 copii. 430 nu frecventează şcoala.
cole pe care le cunosc, pentrucă sunt reproducerea unor ar­
„Situaţia se prezintă aproape identic pentru Biserica Albă
ticole cerute şi tipărite de mine in ..Graiul românesc' .
unde la 1424 locuitori români şi 246 copii de şcoală sunt tot
pe vremuri, când revista o scoteam cu (până la I
numai 2 învăţători, aşa că abia 120 din 246 copii pot în­
Ianuarie 1929), cum sunt ..Românii din Istria" de
văţa carte.
Sextil Puşcariu. ..Românii din Ungaria de Vasilc Stoi­
ca. ..Intre Românii din America " de Regina Maria. ..Repu­ „Cât pentru Sat Slatina aci situaţia se prezintă foarte
blica moldovenească de peste Nistru şi cultura română de bine. Cei 1932 locuitori români au pentru 302 copii în vârstă
Ştefan Ciobanu. sunt şi contribuţii noui. ca aceea foarte de şcoală 5 învăţători titulari români. încât toţi copiii frec­
preţioasă, pentrucă e scrisă de un localnic, a protopopului ventează regulat şcoala.
de Apşa. Ştefan Popp. despre ..Viaţa politică şi culturală a „Cei 80 de Români din Ocna Slatina fiind in număr prea
Românilor din Maramureşul cehoslovac". mic sunt nesoiţi să-şi trimeată copiii la şocala cehă".
Iată câteva rânduri ca dovadă: ..Dacă stăpânirea de ieri Prea global sau tratat Românii din Macedonia, care fiind