Page 28 - 1930-2

C R O N I C A 1 1 5

cu aceste lămuriri, că in tot cazul cifra e mai curând prea
mica decât prea mare faţă de realitate.
Distribuţia lor c plină de învăţăminte. In Ţara Româ­
nească veche sunt 279. iar in Transilvania. în înţelesul ei
cel larg. 347. Capitala singură are 35. care. nu trebuc să se
mw tate. Din provinciile de dincolo de munţi. Banatul propor­
uite, au intre ele şi pe cele mai puternice. şi mai bine vizi­
'$% — ţional cu întinderea şi populaţia, stâ in frunte, cu 98. Aici
'.V \ sunt sate care au până la 4 şi 5 !
mr aduc nişte date comparative din Cehoslovacia. Acolo in
Ca să se Înţeleagă mai bine situaţia filmului în România,
1919 au trecut pe la cenzură 2321 de filme în lungime de
* 2.239.038 metri, din care 2238 de 2.068.243 metri au fost în­
cuviinţate şi restul respinse. După ţara de origină. Statele-
mr Unite stau în frunte, cu 957 de filme şi 922.174 metri : vin
apoi Germania cu 550 şi 587.847, Cehoslovacia cu 409 şi
'i JZ “ < » • 218.825. Franţa cu 186 şi 136.942 şi altele cu restul.
La noi au venit la comisia de cenzură a filmelor în Ia­
nuarie 1930, 55 de filme in lungime de 101.647 metri. în Fe­
bruarie 54 de 102.873 m. şi in Martie 66 in lungime de
91.012 m., adică in trei luni un total de 175 de filme in lun­
gime de 295.522 m.. din care sau aprobat 165 în lungime
de 260.532 şi sau respins 10 in lungime de 35.000 m. După
datele din Martie 1930, de cănd a început să se facă şi cla­
sificarea după origine, se vede că România e tributară Ame-
ricii cu mai mult de 50% din filmele în circulaţie: 36 de filme
cu 49.111 metri. După Statele Unite urmează: Franţa cu 15
şi 16.082: Germania cu 6 şi 13.041. Anglia cu 3 şi 7678:
Polonia cu 1 şi 2200 : un film evrecsc de 2000 m. şi 3 româ­
neşti. insă de câte 300 metri, adică simple jurnale sau in
tregiri de program.
învăţămintele ies la iveală singure.

EILMUL ROMÂNESC. - Din intâile timpuri ale filmu­
lui. şi mai cu scamă numaidecât după râsboiu. când sa
născut noua ştiinţă a propagandei, sa ivit şi gândul filmu­
lui românesc. E vorba fireşte nu de fragmentele de jurnal,
care sunt de mult împământenite, ci de cei două mii de me­
tri de dramă istorică sau de întâmplări de astăzi, cu peisaj,
artişti şi capital românesc, in stare să dea un program în­
treg şi să circule şi in străinătate.
Ceeace sa încercat până acum a fost mai de grabă in-
tr'un regim mixt. ca organizaţie artistică şi comercială, şi
prea supus criticii, ca realizare.
Filmul care a făcut oarecare vâlvă, a fost lucrat după ro­
manul lui Mihail Sadoveanu „Venea o moară pe Şiret".
Scenariul l-a înjghebat Marcel Romanescu. poate cu prelu­
crări prea libere chiar faţă de gen. In lumea romanului. Ol­
teanul acesta tânăr, viteaz şi cu imaginaţie, trebue să fi stâr­
nit acccaş spaimă ca intrarea oltenilor in Iaşi. a celorlalţi,
cu negustoria, şi cântaţi de Creangă. Din moleşala fără o-
prire in cădere, a unui neam moldovenesc, prin podgorii şi
moşii lângă apă. pe care vin mori întregi la vale. luate de
puhoiu. cu tot ce aveau înăuntru şi cu dragostea mistuitoare
pe deasupra. Marcel Romanescu a făcut mai mult un episod
american, cu petrolişti din valea Prahovei. Apa a fost în­
locuită de ţiţeiu şi moara cu o sondă aprinsă, melancolia a-
pusului unei clase, cu vioiciunea întreprinzătoare a unor
r contimporani ai secolului sporturilor. Regia şi artiştii erau
Bucureşti de provenienţă germană, capitalul intr'o oarecare formă. România