Page 29 - 1930-2
P. 29
1 1 6 B O A B E D E G R Â U
mixt. Temeiul se juca la Moreni şi la palatul de vară al lui pă lecţii, la aceste conferinţe. Universitatea radio sa împă
Brâncoveanu dcla Mogoşoaia, lângă Bucureşti. încă odată, mântenit şi este astăzi unul din bunurile culturale carc-şi
şi de rândul acesta dc un Oltean, ca in zilele lui Mihai Vo împlinesc mai bine şi mai statornic menirea. Sunt oraşe de
dă Viteazul, Moldova era cucerită de Ta™ Românească ! unde mi-a venit părerea dacă n'ar fi potrivit să se aşeze
Filmele documentare au fost mai numeroase. Cel mai vc- în strada cea mai umblată un megafon, pentru ca ca să fie
chiu e poate filmul României, in care a avut o însemnată schimbată la ceasul conferinţelor intr'o universitate in aer
parte Direcţia Presei şi a Propagandei, pe-atunci in Mini liber. Greutatea organizării in fiecare regiune universitară a
sterul de Externe. Scenariul a fost făcut de ea, regia, foto unei acţiuni de exteasiune. cum era aceea dela Cluj şi intr'o
grafia şi lucrarea de laborator a filmului au fost româneşti. mai mică măsură dela Cernăuţi, a fost înlăturată. Acţiunea
E un bun film. care a rulat şi in tară şi in străinătate, cu dc extensiune universitară a Universităţii Radio dela
destul dc mulţumitoare rezultate. Bucureşti are tot văzduhul şi are toată ţara. „Atenţie !...
Un film. care vrea să fie ştiinţific, şi a ieşit pitoresc şi Postul Radio Bucureşti. Domnul Cutare, profesor universi
atractiv pentru orice privitor, e acela al Drăguşului. lucrat tar. vorbeşte despre..."
ideal, dc membrii seminarului de sociologie din Bucureşti, Programul pc întâia lună (începutul la 3 Martie).
intr'o expediţie monografică In acel sat al Făgăraşului, sub
I. Ştiinţă (Luni 7—8 p. m.) : Prof. Dim. Guşti: Menirea
conducerea d-hii D. Guşti, şi tehnic, dc serviciul de cine
noului ddu dc conferinţe ; Mihail Negru : Figuri mari din
matografic al Armatei.
aviaţia românească (Zorileanu); Dr. Aurel Voma: Igiena
Alte filme, ca acela al Fundaţiei Culturale, pe-atunci
feţei : Dr. S. Mânuită: Recensământul populaţiei in Ro
Principele Carol. luau coasta de argint din Valea-fâră-iarnă
mânia : G-ral I. Schmidt: Mijloacele de apărare contra ga
până la capul roşu al Caliacrci şi trebuiau să dea o pildă dc
zelor dc luptă ; Dr. I. Popescu: Televiziunea : M. Manoi-
ce ar fi să fie filmul ţârii : sau încercau surprinderea Bucu- lescu: Viitorul economic al aviaţiei; Ing. I. Şerban: Cum
rcştiului. sub deosebitele lui ‘înfăţişări, ca acela al d-lui lean
s'a născut T. F. F. ; Dr. Cajal: Durata vieţii; Octav Oni-
Mihail.
cescu: Patruzeci dc ani dela înfiinţarea societăţii de ştiinţe:
Planul se vede. încercările sau făcut. Filmul românesc D-na Dr. Ing. Maria Boltuş-Goruncanu : Despre săpunuri :
poate să apară.
Ix>eot.-Col. Negrcscu : Aplicaţiile aviaţiei in viaţa de toate
zilele.
UNIVERSITATEA RADIO. — Una din cele mai în
drăzneţe şi mai îmbucurătoare noutăţi in programele postu II. Literatură, limbă şi folklor (Marţi 7—8 p. m.) : I.
lui românesc de radiofonie a fost aceea care a luat fiecărei Bianu: începuturile limbei literare româneşti; H. Blazian.
zile timpul dintre 7 şi 8 seara. Ea se chiamâ universitatea Viaţa unui sat românesc: Al. Rosetti: Intâile traduceri in
radio. ,-omăneşte: Prof. N. Cartojan: Romanul popular: Gh. A-
Care este caracterul ei aparte, dându-i dreptul la o ase damcscu : Mistral; G. Gane: L^gendes roumaines ; Li viu
menea menţiune 7 Rebreanu: Cum se scrie un roman ; I. A. Bassarabescu: Pro
Cunoştinţele omeneşti apar în întregime. Este. faţă de o blema cărţii: Dim. Racoviceanu : Poezia populară : AI. Ro
universitate populară sau liberă cu două sute de oameni in setti : Stadiul actual al cercetărilor linguistice: Paul Zari-
sală ascultând pe vorbitorul cu ochelari şi cu oboseală uni fopol: Literatura şi viaţa practică.
versitară dela tribună, ceeacc este cinematograful faţă de III. Filozofie şi viaţă religioasă (Miercuri 7—8 p. m.) :
teatru. Ascultătorii sunt o sută de mii. mai mulţi decât au Tudor Vianu : Socratc şi Platon ; Nichifor Crainic: Despre
încăput vreodată circurile şi cokxscele romane. Conferinţa rugăciune : Pr. Cclus Grigoriu : Iubirea vrăjmaşilor ; C.
dă concentrat in 15 sau 20 de minute, citit înaintea unui pu Rădulescu-Motru : Foloasele pratice ale psihologiei; Mir cea
blic închipuit, care nu se mai supără dc succesiunea foilor, Vulcănescu.- Filozofia românească, contimporană: Tudor
decât dacă se face cu zgomot, miezul unei idei sau al unor Vianu: Sfântul Toma din Aquino ; /. Savin: Cultura şi re
fapte, fără scăpărările, dar şi fără divagarea improvizaţiei. ligia ; T. Vianu : Montaigne şi Descartes : G. Bontilâ : Psi-
In felul acesta fiecare zi aduce câte trei conferinţe a trei hotcchnica ; C. Rădulescu-Motru : Despre viaţa viselor: M.
specialişti, din ce are mai dc valoare Bucureştiul ştiinţific şi Vulcănescu: Caracteristicile filozofiei româneşti contimpo
cultural. Lunea se face ştiinţă. Marţea literatură, limbă şi rane ; /. Gr. Oprişan: Fapte dc cultură creştină.
folklor. Miercurea filozofie şi viaţă religioasă. Joia ştiinţe IV. Ştiinţe sociale (Joi 7—8 p. m.) : Jean Bart: Asistenţa
sociale. Vinerea artă. muzică şi folklor muzical. Sâmbăta Socială ; Em. Bucuţa : Problema muncitorească : H. Azna-
istoric, geografie şi turism, iar Duminica educaţie şi cultură vorian • Activitatea juridică a Statului: G. Vlidescu-Ri-
populară. coasa : încercări de sociologie experimentală In România :
Noutatea aceasta, care a speriat atunci când a fost pro Speakerul a cetit din revista .Pagini agricole" articolul „în
pusă. se datoreşte ideal preşedintelui consiliului de admini văţământul agricol în România dc E. Petrini; Ion Sân-
straţie al Societăţii dc Radiodifuziune şi al comitetului pro Giorgiu: Rumăniens Padfismus: R. Seişeanu.- Politica ex
gramelor. d-1 D. Guşti, şi se datoreşte material Direcţiei ternă : Af. Palcologu: Despre parlamentarism; M. Sanie-
Educaţiei Poporului care, prin subvenţia dc cinci milioane levici: Bursa ; Dr. S. MamulA: Prindpiile recensământului
lei. a făcut-o cu putinţă din punct dc vedere financiar. In ce general; D. G. Crişan: Probleme economice aduale ; H.
priveşte primirea dc public şi folosul, temerile dc început sau A: na vorian : Actualităţi juridice.
zeflemisirea uşuratică s'au arătat neîntemeiate. Publicul a V. Artă. muzică şi folklor muzical (Vineri 7—8 p. m.) :
răspuns aproape cu entusiasm iniţiativei. Recunoaşteri au Al. Tzigara-Samurcaş: Arta în România : Al. Busuioceanu :
venit din toate părţile. Sunt oraşe unde se iau notiţe, ca du Lcs icones roumaines ; H. Blazian: O vizită la Muzeul Si-
