Page 31 - 1930-2

1 1 8 B O A B E D E G R Â U

Raportul însuş vorbeşte dc grele timpuri. Trcbuc să primim lism. mi se parc osteneală de prisos. A făcut-o. mai bine.
cecace ni se poate da. in faptele de până acum.
Mi-aduc totdeauna aminte dc marile aşteptări ale înce­ Ea are clubul bine vizitat, sala de gimnastică, tabăra dela
putului. Deoparte işi începuse lucrul, de un caracter intr ade­ Timiş, cu 294 tineri in patru serii, din cari 154 şcolari şi 140
văr femenin. Y W. C. A. Ea a ştiut să se naţionalizeze mai ucenici trimişi de Ministerul Muncii, şi are mai cu seamă
uşor şi mai curând. Femeia teoretică e păstrătoare şi în­ spiritul creştin şi disciplina americană, vrednice de toată
ceată la schimbări, cea aevea dimpotrivă, pofticioasă de aluda.
inoin şi mlădioasă. Bărbatul e rigid şi consecvent. Când e
silit să se adapteze, se adaptează, dar se supără. Cât e dela POZNAN 1930. — In vara aceasta, dela 7 Iulie. Româ­
adunările cu Americance, pricepute in lămurirea Bibbei. pe nia va lua parte pentru intâia oară la o expoziţie interna­
sus. prin dealul Chibriturilor, lângă Bragadiru. la care luam ţională de turism. Pregătirile se fac din toate părţile cu te­
parte, a doua zi după răsboiu. şi până la activitatea de azi mciu. Sunt bune nădejdi că pilda Barcelonei nu s'a pierdut
a fetelor! şi mai ales că oamenii cari au lucrat intr'adevâr pentru buna
Băetii au încercat, dar se pare că au izbutit mai puţin, să ei izbândă. Înţeleg, aproape ca o datorie faţă de ei inşişi.
autohtonizeze mişcarea. Conducere, fonduri, discuţii au că­ intru cât unii lucrează şi dincoace, să nu cumva să iasă mai
zut treptat pe mâna lor. Nu era chiar bine înainte, dar nu prejos. Expoziţia se chiamâ a transporturilor şi a turismului
e strălucit nici astăzi. încă odată, o spune Raportul! şi se face la Poznan. in aceleaşi încăperi măreţe in care a
Bilanţul financiar vorbeşte de venituri in 1929 de 2.241.951 fost adâpostiâ anul trecut expoziţia jubilară de zece ani dela
şi dc chcltueli la fel. reînchegarea Poloniei.
Veniturile sunt din Printre cei dintâi par­
cotizaţii 2-H.087 şi din ticipanţi s'au anunţat
tave 522.364. din do­ prietenii P o l o n i e i .
naţii 839.980 şi din Franţa, cu o organi­
colecte 470.619. Chel- zare desăvârşită, ve­
tuelile cele mai mari cinii Slavi şi aliaţii.
sunt salariile. 581.250. Nu puteam să lipsim
chiria 300.000 şi pen­ nici noi. Mai ales că
tru realizarea scopu­ ne priveşte foarte de
lui Asociaţiei. 706.665. aproape schimbul de
Acest bilanţ arată A- călători şi de bunuri
sociaţia bine întemeia­ intre cele două ţări.
tă. cu mijloace dc strâns legate, atât te­
gestiune şi cu fondun ritorial cât şi politic
de rezervă. El nu e in­ şi sufleteşte.
să totul. Să-l vedem Nu e mult de când
pe celălalt. Polonia a primit sau
In 1929 sau înscris sa botârit singură să
in Asociaţie 497 de se lipsească de un
membri noui. In corn al Bucovinei, pe
acelaş timp au frec­ care i-1 dăduse in toată
ventat-o 801 membri. Podul dela Zalescic văzut dinspre malul polonez forma Conferinţa Păcii
Ei se distribue ast­ dela Paris. îndrepta­
fel : 47% meseriaşi. 30% şcolari. 10.7% funcţionari. 9.3% rea aceasta de graniţă fusese semnată şi de noi. Moldova
studenţi, chiar şi sportsmani 0.3%. câţi au fost şi artiştii, dc sus urma să se întoarcă in cuprinsul Moldovei lui Ştefan
militarii şi cei fără profesie. Ortodocşi au fost 94.8%. ro- cel Mare. ciuntită. Polonezii au înţeles in cele din urmă că
mano-catolici 3.2. protestanţi 0.8. După vârstă cei mai mulţi petecul acesta de pământ ar lăsa in corpul nostru naţional
aveau intre 15 şi 17 ani. 47,5. intre 18 şi 24, 31.8. intre 12 o rană care ne-ar durea totdeauna. Stabilirea pe teren a
şi 14. 14.1%. In tot cazul nu statistica c lipsa Asociaţiei noui lor fruntarii sa tot amânat, iar anul trecut comisia po­
Creştine a tinerilor! Cred că Învinuirea de protestantism loneză. care a lucrat la Cernăuţi cu o comisie a României, a
pusă in cârca iniţiativei din România e fără niciun temciu, adus la cunoştinţă hotărârea dela Varşovia. Lucrul a trecut
dar nu statistica ar putea convinge. Cei 94,8% ortodocşi pot fără ecoul cuvenit. E o datorie să-l reamintim.
însemna după buna credinţa oamenilor cari judecă informa­ Tâetura se făcea din pricina unui pod şi a unei legături
ţia numerică, tot aşa de bine o garanţie, cât o primejdie. Şi de cale ferată, care interesa mai mult Polonia, pentrucâ ve­
şcolile Notre Dame de Sion sau ale altor congregaţii au nea dela ea şi trecea după un foarte scurt traseu, tot la ea.
toată populaţia şcolară de confesia ţării unde se aşază — şi Datorită părăsirii de după răsboiu drum şi pod se ruinaseră
numai corpul profesoral catolic ! Dar nici nu urmăresc alt­ şi mai râu decât le lăsaseră luptele petrecute pe locuri. De
ceva !... Spun aceasta pentru intenţia care vrea să-şi facâ curând mâna lucrătorului român şi polonez a indreptat stri­
loc de sub minuţiozitatea şi varietatea sistemului statistic al căciunile. Ziarele au vorbit de punerea in folosinţă a podu­
Asociaţiei. Asociaţia însăşi e vrednică de tot sprijinul şi a lui dela Zalescic, dar poate că nu mulţi in afară dc Buco­
adus numai foloase. Apărarea, pe aceste câi, de confesiona- vina, au ştiut să preţuiascâ in deajuns evenimentul. El pe-