Page 32 - 1930-2

EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE TARI 1 1 9

cetluia intrun fel păstrarea ţârii, prin înţelegerea şi priete­ amânăm. E imagina întâilor bucăţi din schelăria dc fier a
nia Poloniei. In hotarele ei cele de demult. Podul însemna podului sârbesc dela Panciova, care a început să-şi legene
astfel mai mult decât o rezolvare tehnică a unei treceri peste umbra in Dunăre. El e menit să lege Belgradul cu fragmen­
o râpă de râu. Steagurile fâlfâiau atunci in văzduh şi pen­ tul dc Banat cuvenit prin tratate Sârbilor. Pământurile de
tru altă bucurie. dincoace de Tisa şi de marele fluviu, prinse de acest braţ
Polonia urmăreşte cu această expoziţie o aducere la cu­ de oţel şi ţiment, vor simţi abia de-acum înrâurirea puter­
noştinţa internaţională a frumuseţilor ei şi a mijloacelor de nică a massei iugoslave dela Miazăzi şi dela Apus.
tot felul ca ele să fie cercetate. Celelalte ţâri oaspeţi vor Am văzut inceputurile acestui pod. abia desluşindu-se din
căuta acelaş lucru. Va fi o întrecere, in care partea indus­ ceaţa dimineţei sub stânca Belgradului, intr'o zi de toamnă,
trială şi tehnică nu va lipsi, trenuri, vapoare, automobile, dela marginea satului românesc Ofcea. pus chiar in faţa Ca­
avioane, dar ea va apărea pusă in serviciul cadrului geo­ pitalei Sârbeşti, ca aşezarea dunăreană cea mai apuseană
grafic şi istoric al ţărilor. Va fi o mare sărbătoare a pămân­ a neamului nostru. Eram cu un ţăran desghcţat. cum sunt
tului in sine. cu darurile lui naturale, şi cu foarte puţinul a- dc obiceiu Bănăţenii, care-mi arăta pe-o hartă lucrările plă­
daus omenesc, numai al înlesnirii bucurării In cât mai mare nuite dincoace pentruca podul să-şi ajungă scopul. Terenul
măsură de acele daruri. Deşi turismului propriu zis se parc dintre Tisa şi Dunăre, unde va fi înfipt capul lui bănăţean,
că i s'ar da abia al doilea loc. adevărul e că expoziţia e în­ c de pământ moale şi inundabil. E nevoe de mari lucrări de
treagă a lui. Toată bogăţia căilor de comunicaţie nu apare îndiguire. Ele ar duce intre altele şi la o mutare a satelor
decât ca o introducere şi ca o făgâduialâ de realizare. de astăzi inlâuntrul meterezelor ridicate in faţa apelor şi la

Podul sârbesc dintre Belgrad-Parciova (Banat)
Iată câteva amănunte legate de expoziţie. Expoziţia na­ o nouă grupare a lor. Ofcea va fi incadratâ şi înăbuşită de
ţională dela Poznan din 1929 a atras aproape 5 milioane dc sâlaşun sârbeşti îngrămădite in preajmă. Capul de pod nor­
vizitatori. In fiecare an pleacă spre toate străinătăţile 150.000 dic va fi astfel consolidat nu numai inginereşte. dar şi na­
de turişti polonezi, cheltuind in afară de ţară aproape 300 ţional. Şi iată că azi îmi vine vestea că acel pod a început
milioane de zloţi, şi 360.000 de Polonezi vizitează staţiunile să înainteze încoace !
balneare şi climatice locale. Polonia a fabricat anul trecut Pilda lui intre noi. până astăzi na lucrat. 11 amintisem
1000 de automobile pe când o singură fabrică străină a vân­ încă din Decemvrie 1927 ca un indemn. Credeam atunci că
dut in Polonia in acelaş răstimp 8000. Polonia are 7 staţii aceleaşi împrejurări şi probleme ne impun aceleaşi soluţii.
de emisiune radiofonică. Şi altele şi altele. Am crezut-o singur. Despre un pod la Olteniţa nu mai vor­
Poznanul se pregăteşte de oaspeţi. Turiştii noştri sunt cei beşte nimeni. Podul sau ferry-boatul dela Giurgiu apare in
dintâi datori să răspundă. schimb la date fixe şi ar înlătura parcă posibilitatea celuilalt.
Chiar ceeace face Iugoslavia e o dovadă împotrivă. Dela
PODURI PESTE DUNĂRE— O simplu ilustraţie, fără Belgrad mai pleacă podul peste Sava. cu alte rosturi mai
text. din ziarul ..Vremea" dela 27 Martie mi-a adus a- mult europene, cum ar fi podul nostru dela Giurgiu, ceeace
minte de o datorie pe care nu vrem s'o privim in faţă şi o n'a împiedicat la Sârbi întreprinderea de astăzi.