Page 33 - 1930-2

Educaţia poporului în alte tari

— A d a u s —
Educaţia adulţilor în Bulgaria fost ascultate. Şcolile dela Sofia şi dela Giumaia de sus sunt
şcoli româneşti de Stat, întreţinute cu buget şi cu programe
Legislaţie. Bulgaria nare propriu zis. in afară de legea dela noi.
generală a învăţământului, ceva asemănător pentru educa­ Se poate spune că astăzi, cu micile excepţii amintite, popu­
ţia adulţilor. Nu lipsesc insă măsurile legale, foarte eficace, laţia intre 7 şi 21 de ani nu mai are analfabeţi. Cercetând
precum nu lipsesc nici legi in acest domeniu, pentru câte o despre o şcoală de regiment in armata bulgară, unde flăcăii
problemă specială. Aşa sunt, de pildă, legea bibliotecilor neştiutori de carte să înveţe să citească şi să scrie, mi s a
populare, numite in Bulgaria şi populare sub acest nume. d- răspuns la Sofia şi in alte părţi, că ea a fost. dar nu mai e
talişti. legea cinematografului. O secţie anume, in Ministe­ trebuincioasă, decât pentru cazuri răsleţe, de oarece nu mai
rul Instrucţiei, care corespunde la noi cu o direcţie, are in vin recruţi analfabeţi.
seamă întreaga problemă culturală, dela formele înalte de Bibliotecile populare. Biblioteca populară, cunoscută sub
artă, a Operei şi Teatrului Naţional, până la formele pentru numele de dtalişte, c in Bulgaria ceva local şi naţional, atât
toţi, ale dtaliştilor şi conferinţelor de popularizare. ca tradiţie, cât şi ca organizaţie. Ea a fost o formă a vieţii
Voiu cerceta şi cu in parte, in prindpii şi rezultate, unele naţionale din intâilc vremuri ale redeşteptării, incâ de sub
din înfăţişările educaţiei adulţilor in Bulgaria. Turci. Astăzi se dă o luptă intre Lom şi Şiştov, in care din
Şcoli de seară. Pentru analfabeţii majori există cursuri de cele două oraşe s a înfiinţat intuia citalişte acum aproape o
scară obligatorii. învăţătorii primesc o despăgubire pentru sută de ani (Şiştov 1856).
ore suplimentare. Fenomenul caracteristic e Insă că numă­ Din Martie 1927 citalişdle au o nouă lege de organizare,
rul neştiutorilor de carte scade. Ei nu mai sunt in Bulgaria care a abrogat una mai veche dm 1920. Ea a adus această
in sarcina educaţiei poporului, care se poate astfel meni ce­ noutate insemnată faţă de trecut că a prevăzut noui izvoare
lorlalte scopuri ale ei, mai creatoare. Lupta cu analfabetis­ de venituri şi a împins mai cu seamă la o mare activitate de
mul nu Înseamnă decât o pregătire, foarte costisitoare, pen­ construcţie. Fiecare sat trebue să ajungă treptat să-şi aibă
tru acţiunea propriu zisă de educaţie a poporului, care pre­ o casă culturală proprie, in care să fie aşezată biblioteca şi
supune stăpânirea minimului de cunoştinţe. De aceea nu­ să se găsească o sală de conferinţe şi de cinematograf. In
mărul şcolilor de adulţi bulgare, in înţelesul şcolilor de a- fiecare an dela votarea legii Statul a dat numeroase sub­
dulţi dela noi e neînsemnat şi In scădere. Abia regiunile cu venţii comunelor, fie urbane, fie rurale, care arătau intenţia
populaţie turcească sau românească dau un procent mai să-şi ridice asemenea case.
mare de analfabeţi. Tara Întreagă nu mai are decât 15—16. Cel ce citeşte numai legea şi regulamentul ei. care urmează,
E o mare biruinţă a învăţământului obligatoriu aplicat cu işi face cu greu o părere despre forma întreagă a unei ci-
străşnicie de vecinii noştri dela miazăzi. Românii din Bulga­ talişti, din pncină că ele n'au creat, ci au dat câteva îndru­
ria. de pildă nu sunt mai refractari la carte decât Bulgaru. şi mări unui organism in plină desvoltarc. Unele citalişti au
ma nu vrem să bănuim autorităţile de mai puţină râvnă faţă mers chiar până acolo, ceeace era o exagerare şi poate o ma­
nifestare de ordin străin culturii, să nu vadă cu ochi buni o
lege care nu le urmărea decât binele, pcntrucâ li se părea
câ Statul nu mai avea ce căuta intr'o întreprindere aşa de
bine intemeiată şi sprijinită şi mai departe de iniţiativa par­
ticulară. O citalişte este o asociaţie de oameni cari se hotă­
răsc să lucreze pentru cultura lor şi a semenilor, cu fonduri
strânse pnn cotizaţii, daruri, serbări şi alte căi. Sa ajuns
astfel ca astăzi să fie vreo 2000 de citalişti organizate in
Asociaţie şi 600—700 nealipite. E adică numărul cores­
punzător celor 7000 de sate şi cătune ale Bulgariei care ar
putea să aibă o bibliotecă. Reţeaua e Întreagă : nu rămâne
decât să se lucreze la îmbunătăţirea ochi urilor ei. Aşa. in
programul de construcţie de anul acesta sunt prevăzute o
sută de clădiri noui de case culturale. Pânâ la trecerea legii
Ciiali»tea din Kncajevo (Sofia) subvenţia pentru citalişti din partea Statului era de un mi­
de ei. ca să fie mai slab înarmaţi pentru viaţă, dar şcoala in lion : ea e acum de 12 milioane, dintr'un fond special, din
limbă străină ii face să nu se prea Îmbulzească. învăţământul care 50% pentru cărţi. 30% pentru construcţii. 10% pentru
minoritar există atât in legi cât şi in practică, deşi mai mult administraţie şi 10% pentru economat.
in ele decât in ea. dar intr'o proporţie neînsemnată faţă de Sunt citalişti foarte puternice, cum sunt cele din Plevna.
procentul populaţiei minoritare, şi in tot cazul nu ca un Învă­ Varna, Rusciuc. Sliven. dar. in afară de citaliştea de oraş.
ţământ întreţinut de Stat, ci de comunităţi. Românii n'au dela Sofia. ..Alecu Constantinov". autorul lui Bai Ganciu.
nicio şcoală românească, deşi trebue să se apropie de o sută am căutat să cercetez o citalişte de sat. Gtaliştea din
de mii. Cererile in acest scop. din regiunea Vidinului. n'au Knea)evo. de pildă, a fost înfiinţată la 1917. din iniţiativa