Page 34 - 1930-2

EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE TARI 121

sătenilor. In 1923 i sa dăruit un Ioc ţi pe cl a început să-şi Electricitatea ca putere motrice şi de lumină ; Literatura nouă
ridice o casă. din care na putut să isprăvească decât parte­ bulgară ; E un Dumnezeu ? Abstinenţa şi fumatul; Sănăta­
rul. In acest parter e adăpostită o sală de cinematograf, cu tea şi igiena publică.
cinematograf In funcţiune, pentru care primeşte chirie, o Citaliştca „Alecu Constantinov" din Sofia are 30.000 de
sală de bibliotecă şi de lectură şi odăi de administraţie. Casa volume şi un buget la venituri de 121.751 leva in 1929. E
a costat 646.000 leva, din care 246.000 sunt plătite, iar re­ înfiinţată in 1897 şi are casă proprie.
stul se plăteşte in patru anuităţi. Statul a dat un ajutor de
Asociaţia dtaliştilor dă îndrumări generale, e un organ
clădire de 35.000 leva. Veniturile anuale sunt vre-o 10.000
de legătură intre Stat şi biblioteci, mijloceşte subvenţiile,
scoate o revistă care e in al nouălea an. ..Citalişte", publică
bibliografii model şi face cursurile de bibliotecari in fiecare
an. Se fac trei categorii de cursuri pentru vre-o 80—100 as­
cultători. obligaţi să participe la ele şi cari fac parte din
corpul bibliotecarilor. Statul dă in acest scop o subvenţie
de 200.000 leva şi acopere cheltuelile de deplasare a cursiş-
tilor.
Secţia culturii din Minister editează o serie de publicaţii,
o bibliotecă pentru ţărani, de literatură, cam ca la Casa
Scoale lor dela noi. O deosebită luare aminte se dă cărţilor
pentru copii, scrise şi ilustrate de intâii scriitori şi artişti ai
ţării. Dau ca dovadă câteva reproduceri.
Conferinţele. Citaliştile. care sunt organizate cu un servi­
ciu regulat de conferinţe, aproape ca nişte universităţi popu­
lare. Îşi recrutează conferenţiari lor in parte dintre puteri
locale şi in parte dintre conferenţiari, scriitori şi universitari
dela Sofia sau alte man oraşe. Conferenţiarii pot fi ceruţi
sau pnn Asociaţia Bibliotecilor sa.i deadreptul prin secţia
culturală din Ministerul Instrucţiei. Există l'ste publicate,
care stau la îndemână, cu conferenţiarii mai de seamă şi a-
dreseie lor. Ca să poată fi trecuţi pe aceste liste şi să fie
folosiţi de Minister, conferenţiarii trebue să facă parte dintr'o
asociaţie profesională sau să fie membri ai societăţii pentru
ridicarea satelor. îndată ce primesc sau o invitaţie dea­
dreptul dela citaliştc sau dela Asociaţia bibliotecilor sau dela
(0#M Minister ei se prezintă la secţia culturii, care le înmânează
ti—i» ăpn».
un bilet de călătorie fără plată pe căile ferate. Conferen­
Buletinul citaliţtei ,Alecu Constantinov" din Sofia ţiarii primesc pentru conferinţa lor un onorariu. Conferin­
leva din cotizaţii (600 de membri plătesc 50 bani pe lună. iar ţele sunt de altminteri cu intrare, destul de mică insă ca să
145, câte 5 leva), 10.000 subvenţie dela comună, 60.000 chi­ nu fie o piedică, 2. 3 sau 5 leva. Sistemul acesta de confe­
rie dela cinematograf şi 10.000 din 2, 3 serbări pe an. rinţe a luat o mare desvoltare. Nu e sat in care să nu se ţie
Ceeacc face la un Ioc 90.000 leva pe an. Cheltueli sunt câteva zeci in fiecare an. Cei mai de vază oameni de gân­
de 68.000. din care salarii 12.000 (un om permanent de faţă; dire. de scris sau de tehnică ai Bulgariei se dedică entusiaşti
ceilalţi onorifici), cancelarie 2.000, legâtorie 5.000, cărţi şi acestei opere. Sunt dâţi când cu cinematograful ambulant
ziare 3.000, dobânzi la ipotecă 46.000. Biblioteca are 5.000 pleacă prin sate ca să pe conferinţe intâii profesori univer­
de volume, cu 7 reviste şi ziare, din care 3 ilustrate. împru­ sitari şi intâii scriitori ai Sofiei. Eu am ascultat impresii din­
mută de citit acasă. E deschisă in fiecare zi in Ianuarie şi tr'o asemenea expediţie dela profesorul de literatură clasică
Februarie intre 4—8 p. m., iar in restul anului, intre 8—12 Balabanov şi dela marele povestitor Elin Pelin. E o mică
şi 3—8. In 1929 sau citit 1.700 de volume la o populaţie de dovadă de trecerea de care se bucură aceste conferinţe în­
4.200 de suflete. In fiecare Miercuri se ţine o adunare de tre intelectuali şi de primirea in popor, pe care trebue să le
discuţii şi in fiecare Sâmbătă o conferinţă, cu conferenţiari aibă. Statul le subvenţionează cu 800.000 de leva anual,
din sat sau poftiţi dela Sofia şi dm alte oraşe. Conferinţa fără să se scutească costul călătoriilor pe calea ferată. Din
se anunţă cu afişe tipărite, puse in toată comuna. Conferen­ taxele de intrare la conferinţe, şezători şi reprezentaţii de
ţiarii au fost intr'un an 7 studenţi, 5 liceeni, I învăţător, 3 teatru şi cinematograf, citaliştile au încasat anul trecut
funcţionari, 1 agronom. I tehnician. I gospodină. 1 sculptor, 40.000.000 leve.
la cari se adaugă profesori, lucrători. Iată câteva titluri de Cinematograful. De anul acesta Bulgaria are o nouă lege
conferinţe : Ce e teatrul: Lumea antică şi lumea nouă ; Ce a cinematografelor. Textul pe care il comunică a mai sufe­
am văzut la Londra? Sfaturi către sat; Chemare către ti­ rit modificări in Sobranie şi a mai pierdut din asprime, dar
neri : Intâilc forme ale vieţii: Teoria lui Darwin ; Efectele el lasă să se întrevadă tot aşa de bine principiile şi inten­
apei ; Privire asupra literaturii şi artei popoarelor vechi ; ţiile. sau poate şi mai bine decât textul definitiv şi puţin li­
Bătrâneţea şi moartea in viaţa organică ; Origina omului , beralizat. Ceeace apare la noi este proiectul cum a trecut