Page 35 - 1930-2
P. 35
122 B O A B E D E G R Â U
prin a doua lecturi. E o lege cu caracter vâdit cultural, nu Marea Neagră-, 6000 m.. trecerea Dunării de Botcv. Dc 4
numai o reglementare de comerţ şi de cenzuri. luni s'a organizat şi un laborator cinematografic. Comisia
Cinematografele sunt impirţite in trei sau In patru cate de cenzură, alcătuită dintr'un reprezentant al justiţiei ca pre
gorii : cele cu firmi comerciali. Eie n'au voe si pruneasci şedinte. din şeful secţiei culturale, dintr'un reprezentant al
la reprezentaţii copii şi adolescenţi pini la 18 am. decit Ia administraţiei, dintr'un reprezentant al Comitetului Contro
filme speciale, pe care le anunţi ca atare pe afişe. Ele sunt lului aplicării legilor şi din doi cetăţeni numiţi dc Ministru,
in tot cazul obligate si dea de fiecare daţi cite 200 metri vede cam 4000 m. dc filme zilnic. Se ia o taxă de 50 dc bani
film educativ. 25% din taxe merg la Stat. A doua categorie la metru de film obişnuit şi 20 de bani la metru de film cul
tural. Din produsul taxei se subvenţionează cinematografele
MMTAflMIUE
şcolare, biblioteca de filme, laboratorul cinematografic. A-
ceeaş sumă creşte cu ceeace rezultă din închirierea filmelor,
din Încasările cinematografelor ambulante ş. a.
Depozitul legai Felul cum se face depozitul legal este de
stul de practic şi de eficace. Serviciul funcţionează fără
HECEMHO CflHCAHHE greş la Biblioteca Naţională dela Sofia, pe care am cerce
OPTAMt Mii aVXOlNNH MTMMUN% C\IO*-W tat-o. Controlul trimiterii exemplarelor obligatorii, care la
l
a-w avaraPN* noi nu e reglementat şi pricinueşte multă bâtae de cap şi
pagube, in Bulgaria se face foarte simplu. Legea prevede şi
arătarea datei apariţiei, şi mai cu seamă tirajul, care e apă
rat de obiceiu de tipografi sau editori ca un secret, dacă nu
PMSKTOpV : profesional, dar comercial. Sistemul. In sfârşit, al publicării
•m Ct. X<iM«pmv unei bibliografii complete cu cărţile şi periodicele anului răs
punde la mari trebuinţe ştiinţifice şi răspunde unei Îndatoriri
faţă de piaţa cărţii, dela sine Înţeleasă, cel puţin In Bulga
ria !
EMANOIL BUCUTA
Civ»c«HMeto * osotp^H ' OM» H#PCJL
nfO(ikut»»t cv o«p**bo nMCMo Sf XOCl orv 17. IX. 1929 r.
Legea sălilor de lectură publice
din Bulgaria
votată şi primită de a XXI-a Adunare a Deputaţilor In
sesiunea a patra. Întărită prin Decret Regal No. 35 din
11 Martie 1927 şi publicată In Monitorul Oficia! No. 291
rOAMHA VW. KHHTA VW M VW din 28 Martie aeelaş an
CEnTEMBPMM - CHţTOMBPMM I. Dispoziţii generale
Art. I. Sălile de lectură din ţară se găsesc sub inalta su
praveghere a Ministerului Instrucţiei Publice.
Această supraveghere Ministerul o exercită prin organele
h, * , mm *** »v **••*«•* Cvtoav sale de control.
WM.
Ari. 2. Orice aşezare (oraş sau sat) cu populaţie până la
.CiUli,».*. rrvi.t» bibliotecilor populare bol*.re. tn al noulea aa
10.000 locuitori poate să aibă numai o sală de lectură pu
blică. In aşezările mai mari. după hotărirea consiliului co
de cinematografe sunt cele de citalişte. Ele sunt scutite de
munal Împreună cu comitetul şcolar şi cu aprobarea Mini
taxe. Multe din cinematografele comerciale se transformi de
aceea in cinematografe de citalişte. Numirul lor sporeşte sterului Instrucţiei Publice, pot să se deschidă săli de lec
necontenit. Ele se aprovizioneazi cu filme din biblioteca de tură pe cartiere ca sucursale ale sălii centrale.
filme a Ministerului Instrucţiei, iar dela casele de filme, nu Sălile de lectură pe cartiere se administrează a parte:
mai cu acelea Încuviinţate ca bune şi pentru copii. A treia insă ele primesc din veniturile fondului sălii centrale, pro
categoric este aceea a cinematografelor şcolare. Cel mai pu venite din sursele prevăzute la lit a. b. c. din art. 9. al pre
ternic c cel dela Sofia, pentru care Statul a dat o subvenţie zentei legei. partea cuvenită, proporţional cu numărul mem
de multe sute de mii de leva. Ele dau reprezentaţii ziua pen brilor cari şi-au achitat cotizaţiile.
tru copii şi seara pentru adulţi. A patra categorie sunt ci Sălile de lectură pe cartiere şi altele, deschise fără hotă-
nematografele ambulante, mai ales pentru localităţile izo rîre aprobată nu se bucură de privilegiile acestei legi. insă
late şi pentru sate. Pe lângă operator şi toată instalaţia pe şi ele se găsesc sub inalta supraveghere a Ministerului In
un automobil special, merge totdeauna şi un conferenţiar, care strucţiei Publice.
introduce şi explică ţăranilor filmele. Sunt 52 de cinemato Arf. 3. Pentru deliberarea dc măsuri in opera sălilor de
grafe comerciale in Bulgaria din care 22 la Sofia. 50 de ci lectură publice din ţară se înfiinţează la Ministerul Instruc
talişte. 10 şcolare şi se pregătesc Încă 10. şl 4 ambulante. ţiei Publice un Consiliu al sălilor de lectură publice. Acest
Biblioteca de filme a Ministerului are vreo 100 de filme, fă consiliu se compune din: a) Secretarul general, preşedin
cute şi cumpărate, de cunoaşterea ţării, istorie, obiceiuri, tele comitetului de studii (comisia permanentă), directorii
solemnităţi. S‘a filmat Dunărea, 1200 m.. muntele Rila şi invăţămăntului superior şi secundar, al Învăţământului pri