Page 9 - 1930-2
P. 9
84 B O A B E D E G R Â U
piese de-ale Iui N. Popescu. Natural că după răz- turceşti, steaguri istorice şi alte obiecte ce se leagă
boiu primul gând al Direcţiei Muzeului a fost um de numele unor generali localnici din trecut, apoi
plerea acestui gol. Astfel în timpul din urmă pi o serie de fotografii din războiul mondial ş. a.
nacoteca s a îmbogăţit cu o apreciabilă serie de 6. Secţia bisericească a fost înfiinţată anul tre
desene şi picturi de Ioan Zaicu. N. V elceleanu. N. cut, astfel că este cea mai mică. Partea cea mai
Turcu, Nedelcu ş. a. — aparţinând aceştia trecu mare a obiectelor aparţine bisericii româneşti bă
tului. şi cu opere moderne de /. Isac. C. Liuba. G. năţene din trecut. Secţiei acesteia i se va da în
Sroza, C. Rugescu. viitor cea mai mare
C. Minişan (Bănă importanţă căci după
ţeni), N. Grigorescu, cea etnografică este
Schweitzer-Cumpăna, aceasta ce caracteri
G. Mircescu. /. Ni- zează mai bine stră
ţescu ş. a. duinţele noastre su
Dintre şcoalele fleteşti de ieri, pre
străine clasice, mai zentând in pictura bi
bine este reprezenta sericească un grad
tă cea italiană. Amin înaintat de cultură
tesc aci opere de Ag. bizantină până la în
Caracci. Pompco Bat- ceputul sec. XIX şi
toni, Donato. Schia- occidentală după a-
vone. Pietro Rotari. ceea.
Marcello Venusti. 7. Biblioteca este
Luca Giordano. etc. formată in mare par
te din lucrări arheo
Şcoalele nordice
sunt mai puţin repre logice şi de istoria
zentate ; astfel şcoa artelor scrise în lim
la lui L. Kranach şi ba germană şi ma
cea olandeză prin ghiară. Umplerea go
câteva bucăţi. lului simţitor în bi
bliografia românească
Dintre localnicii sc face cu greu din
neromâni amintesc pe cauza bugetului a-
Humborg. Brocky. proapc derizoriu de
Bersuder. Kupeczky.
care dispune Muzeul.
Komlosi, Viskelety. 8. Arhiva este prea
Ferenczy. etc.
puţin interesantă pen
Pinacoteca a sufe tru trecutul româ
rit mai mult de pe nesc. In anii din ur
urma Sârbilor cari au mă s au făcut şi pe
dus o seamă de ta acest teren achiziţio
blouri bune. ca Ti- nări considerabile.
ziart. Padovanmo,
Guido Reni, Teniers
^ect>a armelor Castelul Hun iade a
ş. a. fost în trecut acropola
3. Secţia etnografică. Se compune numai din garnizoanei Timişoara şi implicit a Banatului. Când
produse bănăţene. îndeosebi din ţesături şi bro intre zidurile gigantice ale acestei vechi fortăreţe
derii româneşti — şi din o interesantă serie de ce — devenită Palat cultural — sc vor instala insti
ramică. tuţiile de cultură ale Timişoarei, Muzeul. Biblio
Ca una ce conţine cel mai reprezentativ produs teca şi Asociaţiile culturale, când şi de aci va porni
al elementului românesc, colecţia aceasta în viitor slova şi cuvântul românesc să cucerească perife
va fi desvoltată cu deosebită atenţie, desvoltare ria încă străină, abea atunci ne vom putea opri pe
împiedicată azi de lipsa de spaţiu. o clipă. Ca să câştigăm puteri noui spre a ajunge
4. Secţia artă industrială conţine în mare parte la o ţintă mai îndepărtată şi mai grea : la Univer
sitatea Banatului.
porţelane şi ceramică veche, locală şi străină, o
considerabilă colecţie de ceasornice din diferite IOACHIM MILOIA
timpuri şi fabrici, obiecte în fier şi aramă bătută, Directorul Muzeului Banatului
mulaje, etc.
5. Secţia Militară, conţine în mare parte puşti,
pistoale şi iatagane orientale, din epoca ocupaţiei