Page 20 - 1930-3

V

Fântâni din parcul Pincio. tn cartierul ţcoalei române (Moise lâaat pe Nil, de scuipi. Barazza)

Şcoala română din Roma

n 1665 Bemini se găsea la Paris, chemat de colului trecut, odată cu progresul studiilor arheolo­
regele Ludovic XIV. Cu acest prilej aprecia­ gice şi istorice, să urmeze o adevărată întrecere in
I tul sculptor italian îl sfătui pe regele dornic de astfel de fundaţii: la 1873 Şcoala Franceză de
fast şi încurajator al artelor, să întemeeze la Roma o Arheologie din palatul Farnese. precedată (in
Academie în care să-şi desăvârşească aptitudinile 1865) de un Institut Anglo-American. pentru cul­
diferiţii artişti francezi. Iar sfatul a fost ascultat. tul studiilor romane; la 1881 Academia Spaniolă
Un an mai târziu. Colbert întemeia la Roma de Belle Arte, dela San Pietro in Montorio : la
„L'Academie Naţionale de France", căreia Na­ 1888 Institutul istoric prusian, pentru cercetări de
poleon I avea să-i arăte mai târziu aceeaş solici­ arhivă ; la 1894 Academia Americană de pe Gia-
tudine. dăruindu-i strălucitul palat al Medicilor nicolo, cea mai bogată în mijloace materiale din­
de pe colina Pinciană. In această „Villa Medici" tre aceste institute de studii superioare : la 1900
îşi are reşedinţa din 1803 Academia franceză de Institutul istoric Austriac, astăzi inchis ; la 1901
Belle Arte, sub auspiciile căreia petrec cei trei Şcoala arheologică Britanică, una din cele mai
ani de perfecţionare pictorii, sculptorii, arhitecţii, active şi mai bine apreciate de studioşi; la 1902
gravorii şi compozitorii francezi, distinşi cu dispu­ Institutul istoric al Belgiei ; la 1904 Institutul ar­
tatul „Prix de Rome". Fastele Academiei amin­ tistic Olandez; la 1910 al doilea Institut Spaniol,
tesc cu îndreptăţit orgoliu numele unui Velasquez, pentru disciplinele istorice; la 1921 al doilea Insti­
David. Ingres. Bourdelle. Berlioz ori Massenet. tut Britanic, pentru perfecţionarea artiştilor şi, la
Aceasta este desigur cea mai celebră dintre şco­ 1924, Institutul istoric Olandez, după care urmea­
lile străine dela Roma. dar nu e singura. Imitându-i ză intemeerea. de dată recentă, a unui Institut-co-
exemplul, nu şi programul. Statele Germanice în- legiu Ungar.
temeiau acolo în 1829 un ..Institut arheologic ger­ Prestigiul cultural al Romei, cât şi mijloacele
man", pentru ca în cea de-a doua jumătate a se­ de lucru pe care le oferă monumentele, galeriile.