Page 21 - 1930-3
P. 21
1 4 8 B O A B E D E G R Â U
bibliotecile şi arhivele sale, ne vor explică rostul Duiliu Zamfirescu. Dacă războiul a zăbovit înfăp
acestor şcoale şi institute subvenţionate exclusiv tuirea, n a zădărnicit-o. Căci tratativele purtate în
de guvernele interesate. Să nu uităm apoi că, în răstimp de Părintele Lucaci. au fost încununate de
afară de instituţiile de cultură naţională aflătoare izbândă în 1920. prin străduinţa d-lui prof. N. Ior-
la Roma — Uni ga. care determină
versitatea. Acade pe colegul său d-1
mia Italiei. Insti P. P. Negulescu.
tutul de Belle Arte pe atunci Ministrul
şi Arheologie. A- Instrucţiei Publice,
cademia dei Lin- să-şi însuşească
rei. Conservatorul proectul de lege
S. Cecilia. spre a din iniţiativă par
nu le cită decât lamentară. pentru
pe cele mai de sea înfiinţarea a două
mă — se găsesc şcoale superioare
acolo alte două- româneşti in străi
zecizeci şi unu de nătate : la Paris şi
institute similare la Roma. Parla
cu viaţă mai rao- mentul. din care
modestă, şaispre făcea parte d-nul
zece Institute Pon Prof. N. Iorga. a
tificale de studii votat proectul cu
superioare şi A- unanimitate. Con
cademii private, pe lângă cele patruzeci şi şapte form nouii legi. Academia Română procedă apoi la
de Colegii teologice străine. numirea celor doi directori— d-1 N. Iorga la Paris.
In felul acesta ne putem lămuri mai bine asupra Vasile Pârvan la Roma. — cărora le-a fost lăsat
rostului unei Şcoale române la Roma. când este să grija întocmirii regulamentului de funcţionare.
ne fie gândul la afirma aprobat de Consiliul de
rea ştiinţei noastre, alături Miniştri în 1921.
de ştiinţa celor mai glo In felul acesta. Şcoala
rioase civilizaţii apusene. Română din Roma lua
Dar satisfacerea unui în fiinţă efectivă în 1922.
dreptăţit orgoliu din acest inaugurându-şi activitatea
punct de vedere, ne numai cu o singură secţie
poate fi disputată de o — cea arheologică-isto-
îngrijorată întrebare : în rică — cu patru membri:
ce măsură se încumetă profesorii Emil Panai-
Şcoala Română din Ro tescu. actualul director al
ma. să ceară drept la Şcoalei. Paul Nicorescu.
viaţă şi la stima lumii acum profesor de Istorie
ştiinţifice în care este me antică la Universitatea
nită să fiinţeze ? din Iaşi, G. G. Mateescu.
Lămuririle ce urmează cel de-al doilea director,
îşi află rostul în întreză mort în 1929. şi cel ce
rirea unui răspuns. semnează aceste rânduri.
Diferiţii reprezentanţi Numărul membrilor spo
diplomatici pe care i-am rea cu alţi doi în 1923.
avut acolo, nu se puteau pentru ca în anul următor
lipsi de a constată cât să se înfiinţeze a doua
de folositoare, bunului re secţie a Şcoalei — cea ar
nume al unei ţări nevoită tistică. — ţinându-se în
să se facă preţuită şi sti acest scop primul concurs
mată. este înfiinţarea unui pentru admiterea mem
institut de studii superioa brilor arhitecţi. In 1925
re. Iată dece Ministrul numărul total de membri
C. Diamandi trată încă din 1912 cu Guvernul ita fiind zece. Institutul căpătase aspectul definitiv,
lian asupra eventualelor posibilităţi de înfăptuire a menţinut şi astăzi. în ce priveşte cadrele sale. Pen
bunului gând. tratative duse la bun sfârşit în 1914 tru realizarea lui treptată şi necruţată de greutăţi.
de Baronul Fasciotti. pe atunci Ministrul Italiei la Vasile Pârvan s’a bucurat de sprijinul generos al
Bucureşti. împreună cu V. Pârvan. Ion Bianu şi Regelui Ferdinand şi al Academiei Române.
