Page 22 - 1930-3
P. 22

ALKXANDRU MARCU: ŞCOALA ROMANA DIN ROMA                                  149
                Scopul   urmărit                                                             semnat noul direc­
              prin  înfiinţarea  a-                                                          tor   in   persoana
              cestor   şcoale   în                                                           d-lui  Prof.  Emil
              străinătate,  ni  se                                                           Panaitescu   dela
              pare  dela  sine  în­                                                          Universitatea   din
              ţeles.  el  corespun­                                                          Cluj.  fost  membru,
              zând  atât  nevoii                                                             acum  opt  ani.  al
              de  a  stabili  de-a                                                           Şcoalei  pe  care  o
              dreptul   legătura                                                             conduce.
              dintre  ştiinţa  ro­                                                             Dela   înfiinţare
              mânească  şi  cea                                                              şi  până  in  prezent,
              occidentală,  cât  şi                                                          a  fost  menţinut  ca
              aceleia  de  a  for­                                                           secretar   ştiinţific
              mă  într'un  mediu                                                             şi   administrativ.
              de  înaltă  intelec­                                                           d-1  Giuseppe  Lu-
              tualitate  şi  de  ri­                                                         qli.  Docent  la  Uni­
              guroasă  disciplină                                                            versitatea  din  Ro­
              Ştiinţifică.   nouile             Şcoaia di n  Woma. In con*trucţic            ma.  specializat  în
              generaţii  de  stu­                                                            studiile  de  Topo­
              dioşi români.                                                                  grafie romană.
                Cu  acest  gând                                                                Prestigiul  ştiin­
              şi  urmând  pilda                                                              ţific  al  Şcoalei  a
              şcoalelor  dela  Ro­                                                           fost  în  deosebi  a-
                                                                                             sigurat  prin  publi­
              ma  cu  tradiţii  mai
              vechi.  Şcoala  noa­                                                           caţiile  sale  —  des­
              stră  are  două  sec­                                                          pre  care  ne  vom
              ţii  :  istorică  (Ar­                                                         ocupa în chip deo­
              heologie.  Filologie                                                           sebit.  —  dar  la  a-
              şi  Istoria  Artelor)                                                          ceasta  a  contribuit
              Si  artistică  (Arte                                                           desigur atât biblio­
              plastice şi Arhitec­                                                           teca  —  unică  pen­
              tură).                                                                         tru  studiile  de  Ro­
                                                                                             manitate  orientală
                intemee  torul  şi
                                                       Plan de faţadi                        în  Italia  —  cât.
              cel  dintâiu  direc­                                                           mai  ales.  conferin­
              tor.  care  a  pus  te­                                                        ţele  ţinute  la Şcoa­
              melia  actualei  or­                                                           la  noastră  dc  sa­
              ganizări  şi  a  izbu­                                                         vanţi   ca   Ettore
              tit  să  afirme,  dela                                                         Pais.  De  Sanctis.
              început  Şcoala  in                                                            Paribeni.  Carcopi-
              lumea   savanţilor                                                             no.  Mâle,  Ashby.
              din  Apus.  a  fost                                                            Strong.   Giglioli.
              Vasile  P  â  r  v  a  n.                                                      Calza  ori  Munoz.
              Murind  in  vara                                                               Am  numit  şi  prie­
              anului  1927.  Aca­                                                            tenii  săi  cei  mai
              demia  Română  a                                                               devotaţi.
              socotit  vrednic  să-i                                                           Şcoala  se  gă­
              urmeze  pe  unul                                                               seşte  aşezată  deo­
              din  şcolarii  săi  cel                                                        camdată  în  încă­
              mai  harnic,  pe  G.                                                           perile  unui  întreg
              G.  Mateescu.  sor­                                                           etaj  al  construc­
              tit  de  boală  să-şi                                                          ţiei  moderne,  în­
              ajungă   măiestrul                                                             semnată   pe   Via
              şi  înaintaşul  la  di­                                                        Emilio  del  Cava­
              recţia  Şcoalei.  în                                                           liere  cu  numărul
              scurtă  vreme,  pe                                                             11.  Localul  este
              aceeaşi   cale   a                                                             închiriat.   întâm­
              morţii.                                                                        plarea  a  voit  ca  în
                In  toamna  anu­                                                             vecinătate   să   se
              lui  trecut.  Acade­                 Şcoala romSnâ din Rom*                    deschidă bulevar-
              mia Română a dc-          Planurile noului local lucrate de arh- P*  Antoni
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27