Page 23 - 1930-3

1 3 0 B O A B E D E G R Â U

dul care poartă numele ţării : „Viale Romania". reprezentând diferitele specialităţi, ar trebui —
Nu departe se află aşa numita Văile Giulia. unde conform regulamentului — sâ fie recomandaţi pe
se construeşte noul local propriu. bază de apreciabile lucrări publicate în prealabil ;
Aşezarea e una din cele mai frumoase din câte dacă nu. poate cu garanţii sporite. în baza concur­
poate oferi colina Pin- sului. obligator numai
ciană şi parcul de pini pentru membrii arhitecţi.
maritimi ai Villei Bor- Membrii fac un stagiu
ghese. Râvna zilnică a de perfecţionare de cel
studioşilor din Via Emi­ mult doi ani. in care
lio del Cavaliere este timp au obligaţia de a
astfel răsplătită cu pri­ desăvârşi două lucrări
veliştea celor mai fru­ de specialitate, a căror
moase apusuri de soare temă este aleasă in în­
din câte a contemplat a- ţelegere cu directorul.
colo adolescentul Ga- La terminarea stagiului
briele D Annunzio scri­ nu li se dă diplomă, dar
ind ..Elegiile Romane". au dreptul a se intitula
Noul local dela Văile ..foşti membri ai Şcoa­
Giulia. pe celălalt pin­ lei Române din Roma".
ten al colinei Pinciane, In timpul stagiului pri­
nu departe de Muzeul mesc o bursă din care
Etrusc, de Galeria de plătesc numai preţul
Artă Modernă şi de pensiunii, la ..mensa"
Academia Britanică, este lor academică, de care
de mai mulţi ani în con­ se îngrijesc singuri. Cei
strucţie. pe terenul dă­ căsătoriţi nu pot locui
ruit în acest scop. încă din vara anului 1921. in Şcoală.
de Municipalitatea Romei. în urma stăruinţe­ Toate bibliotecile publice şi arhivele, chiar şi
lor d-lui Alexandru Em. Lahovary. pe atunci cele private, le sunt deschise. Membrilor arheologi
Ministrul nostru la Roma. totdeauna devotat prie­ li sa mijlocit uneori nu numai putinţa de a fi de
ten al Şcoalei. Fondurile necesare ffaţă la săpăturile executate de co­
construcţiei sunt puse la dispozi­ legii lor italieni dar au avut ei în­
ţie de Banca Naţională a Româ­ şişi îngăduinţa să le întreprindă.
niei, iar planurile au fost întoc­ Pentru anumite lucrări speciale,
mite de d-1 arhitect Petre Anto- se pot deplasă în alte centre din
nescu. impresionând prin somptuo­ Italia. întovărăşiţi de secretar, fac
zitatea şi temeritatea proporţiilor. numeroase execursii de studii în
Viitorul local al acestei ..Accade- Roma ori împrejurimi ; odată pe
mia di Roman ia" va fi una din an. primăvara, când directorul este
cele mai decorative construcţii din de obiceiu în mijlocul lor. fac tra­
părţile Vallei Giulia. diţionala excursie la Pompei şi in
Subvenţionată anual din buge­ Sicilia.
tul Ministerului de Instrucţie Pu­ In fiecare lună. conformându-se
blică şi păstrând contactul cu cele unui obiceiu îndătinat acolo, au
patru Facultăţi de Litere din ţară. aşa zisele ..camerate". când se
care fac propunerile pentru numi­ întrunesc la o agapă colegială cu
rea nouilor membri din fiecare membrii celorlalte şcoli străine,
an. Şcoala Română din Roma se pe rând. la una din acestea.
supune controlului moral şi ştiin­ îngrijesc singuri de biblioteca
ţific al Academiei Române, care-i in care se găsesc până la 3000 de
desemnează directorul. Acesta este volume, unele din ele. dăruite la
numit şi reconfirmat de Ministerul intemeere de Academia Română,
Instrucţiei, pe doi ani. El are constituind adevărate rarităţi bi­
conducerea efectivă a Şcoalei. a- La Pompei (1923) bliografice. Literatura românească
tât din punct de vedere ştiinţific, şi istoria ei literară, caşi Istoria
cât şi administrativ. Cum obligaţiile universitare Artelor, sunt încă neîndestulător reprezentate.
din ţară nu i-ar îngădui stabilirea definitivă la Ro­ Cei ce l-au cunoscut şi au lucrat cu Vasile Pâr-
ma. directorul cercetează Şcoala de două ori pe van în acest mediu, ori in excursiile anuale dela
an. urmând ca în lipsă să-l înlocuiască secretarul. Pompei, ştiu cât de binefăcătoare pentru sănăta-
Membrii, trimişi câte doi de fiecare Facultate şi tea-i tot mai şubredă în cei din urmă ani. au fost