Page 25 - 1930-3

Touring=Clubul României

I. ISTORIC. — A. ..HANUL DRUMEŢI­ fixa acum patru, dacă nu cinci decenii, să pornea­
LOR" ANTE-MERGATORUL. — Fiecare din scă mulţumită unor premergători însufleţiţi şi mai
marile noastre masive car­ ales stăruitori, din acest cunoscut masiv muntos.
patice. posedă — din cau­ Unul din aceşti premergători a fost fără în­
za varietăţii şi complexităţii doială cunoscuta şi regretata scriitoare Bucura
condiţiilor fizice şi chiar Dumbravă, care — deşi de origine streină — îşi
climatice — caractere pito­ făcuse din propagarea dragostei către muntele ro­
reşti proprii, care pentru mânesc aproape un ideal al vieţii, iar din iubirea
unele din ele sunt adevă­ Bucegiului — o religie.
rate entităţi geografice. In­ Poteca de munte era oricând pentru Bucura o
tre toate, e incontestabil că invitaţie: o invitaţie de a sui cu ea : şi cu ea
Bucegii sau Bucegiul e un parcă'n înţelegere a strălucit de o exuberantă tine­
fruntaş prin ansamblul reţe până la moarte — deşi socotindu-i anii. nu mai
Ocicn do Ion Oo*tscon« calităţilor alpino-turistice. era tânără — escaladând cu gesturi uşoare şi hotă­
prin minunea peisagiilor. prin bogăţia economică râte coastele şerpuite sau crestele ascuţite, mai
şi chiar prin extrema lui accesibilitate, ceeace a fă­ ales ale acestor Bucegi pe cari îi adora.
cut ca majoritatea începuturilor de alpinism româ­
nesc. individuale ori asociate *). pe care le putem După înapoerea noastră din Moldova. în Sep­
1) Departe de noi gândul de a revendica numai pentru temvrie 1918, am petrecut şease zile. pe Bucegii
T.-C. R. întreaga onoare, de a fi provocat frumoasa miş­ tăcuţi, trişti şi pustii — căci eram încă sub ocupaţia
care românească către munte, mişcare pe care zilnic o ve­ vrăjmaşă — Bucura şi cu Alexandrina I. Bianu.
dem prinzând noui aderenţi şi care zilnic devine tot mai soţia decedată a domnului Ioan Bianu. Şease zile
activă. Adevărul este că au existat societăţi turistice ro­ de lumină, de timp strălucit, de desfătare alpină,
mâneşti. chiar înainte de răsboiu şi care mulţumită activi­ dar de cumplit zbucium sufletesc. In adevăr
tăţii desfăşurate şi-au câştigat un real merit in promovarea Bucura a plâns ; a plâns cu noi. d’asupra Peşterii,
mişcării alpine din România veche. Cele mai cunoscute din­ pe Coştile ca şi la Omul. căci tratatul de pace din
tre ele au fost următoarele: Aprilie 1918 ne răpea toată această splendidă
a) Vechea ..Societate Carpatină din Sinaia" fondată a- parte alpină superioară a Bucegilor.
cum 35 ani. in 1895, de către fostul stareţ al mănăstirii Si­ Şi în tot timpul excursiei noastre, ne sfătuiam ce
naia. răposatul Arhimandrit Nifon. ajutat de alte câteva ar fi de făcut, ca odată răsboiul terminat, cât mai
personalităţi iubitoare de bine. printre cari Takc Ionescu şi numeroşi — tineret în deosebi — să poată avea
prima sa soţie. Bucura Dumbravă, etc. Această societate parte, de aceeaş plăcere de care noi de şease zile
organizase binişor alpinismul in Bucegi, prin deschidere de ne bucuram cu nespus nesaţiu.
noui drumuri, prin desfundarea şi amenajarea Peşterii Ia- De aci. din înţelegerea şi pacea înălţimilor, din
lomiţei. prin construcţia primelor cabane de adăpost — Casa cultul pentru munte, pentru Bucegi. s’a născut
Caraiman la 2100 m. alt. şi Casa Omul la 2509 m. alt. chiar ..Hanul Drumeţilor" asociaţie ante-mergătoarc.
pe locul actualei case — şi prin organizare de excursii co­ Căci Bucura era o altruistă. Ea se gândea neîn­
lective. Societatea s'a Îngrijit de casele şi potecile ei până cetat la tinerimea studioasă, ca şi la intelectualii
prin 1910, când — din ce cauze nu ştim — a încetat orice interesanţi cu punga mică. dar cu sufletul mare. cari
activitate. din cauza costului relativ mai ridicat — cum era
b) O a doua societate turistică a fost „Societatea Turişti­ •>e atunci — al vieţii la Sinaia, nu se puteau folosi
lor Români" fondată in 1903. şi care a existat până in 1916. de binefacerile pe care acest masiv le oferă acelora
Aceasta a construit In masivul Piatra-Craiului o căsuţă de ce-1 practică.
adăpost numită „Casa Grindu" care din cauză că a fost Atunci a avut ea ideea înfiinţării ..Hanului Dru­
nepotrivit aşezată, dar mai ales nepăzitâ. a fost devastată meţilor". idee prinsă şi frumos concretizată în re­
chiar in anul al doilea al existenţei, devenind adăpost des­ vista ..Ideea Europeană" de către d-nul Emanoil
chis de oi. Bucuţa *).
c) A treia soc. a fost şi este incă „Societatea de Gim­ Bucura, ca numeroşi poeţi, trăia în nori: ea era
nastică. Muzică şi Turism" din Iaşi. a cărei secţie de turism o vizionară. îndrăgostită de bine. de frumos, de
a fost condusă de medicul general-<fr. N. Vicol. pe când
se afla in Iaşi înaintea răsboiului. Societatea aceasta posedă 21 Am cunoscut pe Bucura DumbravS Tn anii ocupaţiei
„Casa Ceahlău" pe muntele cu acclaş nume, solid şi spaţios la Bucureşti, unde îi plăcea să la parte la sezătorile sl plim­
adăpost de beton, deschis publicului cu puţin timp înaintea bările unul mic cerc. botezat de mine ..Drumeţii*. Se vede
răsboiului nostru şi vizitat imediat după deschidere de către cum a ieşit numele Hanului Drumeţilor şl că doi au fost pă­
M. S. Regina Mana. rinţii lui. (Nota red.).