Page 26 - 1930-3

MIHAI HARET: TOURING-CLUBUL ROMÂNIEI 153

util. De aceea dorinţa ei iniţială era ca ..Hanul 1922. hanul a fost desfiinţat, căci nu se mai putea
Drumeţilor" să fie un locaş confortabil la Sinaia merge înainte, din cauza cheltuelilor. care cres­
— cu bibliotecă, muzeu şi sală de conferinţe — când necontenit au dat după trei ani de expe­
unde membrii asociaţiei în schimbul unei plăţi mo­ rienţă un deficit de peste 20.000 lei. ceeace pentru
deste. să capete pensiunea completă, care să-i scu­ o biată asociaţie începătoare era prea mult.
tească de grija adăpostului şi hranei, lâsându-le Cu alte cuvinte tocmai scopul iniţial pentru care
întreaga libertate de spirit pentru cunoaşterea şi fusese creat „Hanul Drumeţilor'', a trebuit — cu
cercetarea Bucegiului apropiat. asentimentul Bucurei — să fie părăsit, indreptân-
Pentru înjghebarea asociaţiei, pentru găsirea du-ne activitatea spre alte ţeluri, tot atât de al­
mijloacelor de existenţă, de activitate şi de primă truiste dar mai puţin ruinătoare.
manifestare, s au ţinut multe consfătuiri. Primele Dela 1922 la finele lui 1925 când a fuzionat to-
trei au avut loc in cursul iemei anului 1920. chiar pindu-se in Touring-Clubul României. Hanul Dru­
in apartamentul pe care îl ocupa Bucura in calea meţilor a fost deci o adevărată asociaţie turistică
Dorobanţilor (casa Dacia-Romania) şi la ele au a Văiei superioare a Prahovei, cu centrala la Bu­
participat — după câte cureşti şi cu o singură
ne amintim — in afară secţie — secţia Bucegi-
de stăpâna casei, d-1 şi lor, la Sinaia. In acest
d-na Mire ea Neniţescu. interval — deşi. având
d-na Elena Gr. Râmni- mijloace mai mult decât
ceanu. d-ra Natalia modeste — s a desfăşu­
Slivici. d-1 Emanoil Bu- rat o activitate, nu nu­
cuţa şi autorul acestor mai rodnică pentru Va­
rânduri. lea superioară a Praho­
Pe măsură ce consfă­ vei. dar in deosebi de in­
tuirile urmau, noui ade­ tensă propagandă edu­
renţi se alăturau ideei. cativă. Sau organizat
care însă treptat se în Sinaia şi Predeal, câ­
transforma, dându-se teva excursii colective,
naştere unei veritabile cu persoane cari pentru
asociaţii turistice, care prima dată călcau mun­
după numeroase forma­ tele. deşi ele erau sau
lităţi a şi căpătat fiinţă veneau în Sinaia de
legală în ziua de 15 mulţi ani ; s au ţinut con­
Martie 1921. Hanul pre­ ferinţe — câteva cu
conizat, aşa cum îl vi­ proecţii luminoase — la
sase Bucura, n a putut Sinaia, la Azuga şi la
lua fiinţă; nu numai din Bucureşti. S au organi­
lipsă de mijloace mate­ zat de către unii profe­
riale, dar şi din cauza sori secundari — sub
imposibilităţilor inerente auspiciile asociaţiei — :
grelei epoci care a ur­ reuşite excursii în munte
mat imediat după răs- cu elevi de liceu curs
boiu. Un adăpost la dis­ superior şi sau tipărit,
poziţia excursioniştilor De»cn de Ion Gesticone publicându-se in 1924
se înfiinţase totuş la primele lucrări geografi­
Sinaia chiar in vara anului 1920. rămânând des­ ce, turistice sau literare :
chis câte trei luni pe an şi în cele două veri ur­ a) Cartea Munţilor de Bucura Dumbravă în
mătoare. 1921 şi 1922. Deşi binişor amenajat, con­ 6.000 exemplare ;
fortabil, cât se poate de ordonat şi curat, ba in b) Castelul Pcleş de Mihai Haret în 5.000 exem­
vara 1922 având până şi un bunicel restaurant, plare. şi
aşa zisul „han" na funcţionat din lipsă aproape c) Peştera Ialomiţei şi Casa Peştera de acelaş
totală de excursionişti. A fost şi acesta un feno­ autor în 3.000 ex.. câte şi trele bine primite de
men post-belic ciudat şi inexplicabil, căci in timp publicul cititor, astfel că azi toate se apropie
ce otelurile scumpe gemeau de lume în unele mo­ de epuizare, din fiecare mai rămânând nevândute
mente ale sezonului. Hanul Drumeţilor rămânea abia câte-va sute de exemplare.
invariabil gol. E adevărat că el nu era situat în Paralel cu această activitate educativ-culturală.
jurul cazinoului, ci tocmai sus pe Furnica, aproape se urmărea însă şi una pur material constructivă,
de pădure şi la baza muntelui ; şi afară de rare prin începerea ridicării unor refugii alpine şi anu­
excepţii, turiştii adevăraţi au lipsit aproape com­ me : casele Peştera şi Omul din masivul Bucegi-
plet din Sinaia în zilele acelor veri. In Septemvrie lor.