Page 27 - 1930-3
P. 27
154 B O A B E D E G R Â U
încă din 1924 se învedera însă conducătorilor promisese să fie şi printre fondatorii Touring-Clu-
asociaţiei, că „Hanul Drumeţilor" ca grupare re bului României :
gională de turism, n’avea înainte-i deschis un vii d) o mare asociaţie turistică, pentru ca să poată
tor prea larg şi aceasta din următoarele motive : produce plin efect de acţiune, trebue să lege relaţii
a) număr limitat de membri, de oarece afară de de prietenie — dacă nu chiar de reciprocitate —
localnicii prahoveni cari se lăsau foarte greu con cu asociaţiile similare străine. Dar unele din ele.
vinşi. ea nu putea spera decât la bucureştenii iu Touring-Cluburi sau Cluburi Alpine, ne-au decla
bitori ai Sinaiei. Prahovei în general, ori Bucegi- rat categoric în Februarie şi Martie 1925. când
lor. Faptul acesta e atât de adevărat. încât, de unde am luat personal contact în străinătate cu repre
la început numărul membrilor crescuse relativ re zentanţii lor. că nu înţeleg să stea de vorbă decât
pede. căci la 31 Decemvrie 1923 număra 1.284 cu un Touring-Club sau cu un Club Alpin, dân-
— adică fuseseră in medie câte 500 înscrieri du-ni-se în acelaş timp sfatul foarte prietenos că
pe an. dacă socotim şi cam 100 de retrageri ar fi neapărat de dorit să creem un Touring-Club
anuale — la 31 Decemvrie 1924 abia erau al României spre a fi şi noi la fel cu celelalte ţări
1432, adică o creştere în 1924 de numai 300 din lume care au vechi şi puternice Touring-Clu
membri socotind şi aci retragerile tot de aproxi buri devenite adevărate instituţii naţionale de cul
mativ una sută. Şi trebue să reamintim că în acel tură şi progres *).
moment asociaţia B. TOURING-
se bucura de 50% 2LUBUL ROMÂ
reducere, pe calea NIEI. Aşa s’a năs
ferată în grupe de cut ideea Touring-
cinci, că trenurile Clubului României
circulau chiar bi şi din acel mo
nişor, iar tarifele ment — adică din
erau departe de a Aprilie 1925 —
fi atins cuantumul putem socoti acea
exorbitant de azi. stă nouă asociaţie
In schimb, pe la de turism ca fiind
jumătatea lui 1925. virtual înfiinţată.
îndată ce s’a ştiut Natural, din chiar
de proectul trans primul moment,
formării în Tou- ne-am dat seama
ring-Clubul Româ de greutatea şi
ncei s’a produs o răspunderea ce ne
adevărată avalan luam pe umeri.
şă de noui înscrieri Dar aveam cura
peste 500, aşa că jul credinţei, entu
la 31 Decemvrie Foto Dea. Stoeoeecu ziasmul în spre
1925 se numărau Casa .Pe*tera“ cu poiana mai bine. dorinţa
1.847 membri, din în spre mai folo
tre cari cam o mie de bucureşteni şi restul risipiţi sitor : şi mai aveam alăturea, gata de colaborare
în Ţara întreagă ; cinstită, energii neînfrânte care n aşteptau decât
b) felul de alcătuire al asociaţiei (societate ano momentul de a se pune pe muncă. Nu ne putem
nimă pe acţiuni) producea numeroase greutăţi. în opri de a aduce în public prinosul omagiului nos
curcături sau confuzii; tru domnilor Walter Muston şi C. I. Ionescu, am
c) faţă de activitatea ce se desemna şi faţă cu bii din Sinaia, consilier Diaconescu şi Romeo Io
ţelurile pe care mari nevoi — în afară de cele tu nescu. ambii din Braşov, consilier onorar Iorgu G.
ristice — de educaţie generală, de cultură sau Toma din Cernăuţi. Ioan Colman, Nicolae Ivano-
chiar de sport le scoteau zilnic la iveală, denumi vici şi dr. Emil Casimir din Bucureşti, pentru a nu
rea atât de poetică, de românească, dar neprac cita decât pe cei mai imediat apropiaţi.
tică de „Hanul Drumeţilor", nu mai corespundea Pe de altă parte, era absolut necesar — sfatul
scopurilor către care se tindea : în contra ei se ri îl primisem şi din afară — ca denumirea interna
dicaseră chiar proteste, dar mai ales o sumă de ţionalizată astăzi de „Touring Club" să fie pusă
energii pozitive, pe care riscam să le pierdem. Şi la adăpost de aventuri care oricând ar fi putut
faptul a fost atât de adevărat şi mai ales de . . . compromite pentru mult timp. ideea turistică în Ro
palpabil, încât însăşi Bucura fondatoarea şi naşa mânia. Mai mult, toţi aceia cari se grupau entu-
„Hanului Drumeţilor" şi-a dat îndată asentimen
tul la schimbarea denumirii şi la transformarea a- 1) Vezi .Jioabc de Grâu" No. 1, pag. 53 „Turismul altor
sociaţiei. Iar dacă moartea nu o răpea departe de ţări", despre opera considerabilă desfăşurată de către Tou
Ţara pe care atât de complet o adoptase, ea ne ring-Club Italiano, spre exemplu.