Page 28 - 1930-3
P. 28
M1HAI HARET: TOURING-CLUBUL ROMÂNIEI 155
ziaşti ca fondatori in jurul noului „Touring-Clu- mite. Comitetele locale constitue in acelaş timp le
bul României", chiar dacă nu aveau un trecut tu gătura cu centrala asociaţiei.
ristic bine stabilit şi cunoscut, aveau totuş legături
şi mai ales înţelegere pentru turism, care-i făcea să Secţiile sunt următoarele :
se intereseze foarte de aproape de acest element 1. Secţia Bucureşti cu sediul în Capitala Ţării,
de civilizare. Şi din acest punct de vedere prin ur fondată odată cu asociaţia la 2 Aprilie 1926. Nu
mare. era o garanţie că titulatura de Tounng-Clu- mără cam 1.500 de membri şi e condusă deocam
bul României incâpea pe mâini bune. ceeace evi dată. direct, de către Consiliul de Administraţie
dent dădea cele mai frumoase speranţe de viitor. central.
Anul 1925 a trecut in felurite consfătuiri şi şe 2. Secţia întâia alpină a Bucegilor. cu se
dinţe pentru facere de statute şi regulament, şi in diul în Sinaia ; fondată asemenea la 2 Aprilie
tot felul de adunări generale şi extraordinare pen 1926. Numără peste 400 de membri şi este condusă
tru clarificarea şi punerea la punct
3 chestiunilor care se ridicau şi adi
că : infimţarea Touring-Clubului Ro
mâniei, transformarea fostului Han
al Drumeţilor in secţia alpină a Bu-
cegilor şi fuziunea ei in T.-C. R.,
felul de a se manifesta al acestei din
urmă asociaţii, legătura ei cu socie
tăţi similare străine, şi câte altele.
Toate aceste formalităţi au cerut
timp. dând mult de lucru, aşa că abia
la 2 Decemvrie 1925 s a putut cere
Tribunalului Ilfov aprobarea consti
tuirii numitei asociaţii şi persoanele
următoare au fost membrii fonda
tori : Ştefan Bogdănescu. Sophie
Bragadir. loan Brăiloiu. Emanoil Bu-
cuţa, Mircea Chernbach, Mihai Ciu-
pagea, loan Colman, D. Z. Fur
nică, Mihai Haret, Spiru D. I. G.-
Haret, Niculae P. Missir. Grigore
Pherekyde. Constantin N. Popescu,
Mitică Popescu-Baldovin. Niculae
Popovici, Andrei Popovici-Bâznoşanu, Carol Ra- înaintea Cavei .Peştera*
sidescu, dr. Teodor Solacolu, Ştefan Spirescu. Au de către d-1 avocat Gh. Cojocârescu din Sinaia,
rel Stănescu. Constantin Stătescu şi Constantin ca preşedinte.
Stoicescu, iar avocatul asociaţiei a fost G. Mortzun. 3. Secţia a doua alpină Braşov, cu sediul in Bra
La 2 Aprilie 1926 apărea in Monitorul Oficial şov ; fondată la 10 Aprilie 1927. Are peste 300
sentinţa Tribunalului Ilfov, care dădea Touring- membri şi este prezidată de către d-1 consilier Dia-
Clubului României autorizarea de funcţionare, a- conescu.
cordându-i în acelaş timp personalitatea juridică 4. Secţia a treia Bran şi alpină a Pietrei-Craiului.
lui şi secţiilor sale conform legii pentru persoanele cu sediul in Predeal-Bran (jud. Braşov) la Preotul
juridice. Iosif Tătulea, preşedintele ei. A fost fondată la 14
II. ORGANIZARE. MEMBRI. ACTIVI Iunie 1926 şi numără peste 50 de membri.
TATE DESFĂŞURATA. — Touring-Clubul 5. Secţia Munţilor Apuseni. cu două subsecţii şi
României, care este cu aproape 250 de membri ; are sediul in Cluj şi este
condus de un Con prezidată de către profesorul dr. Titus Vasiliu de
siliu de Administra la Facultatea de Medicină din Cluj. iar secretar-
ţie central, posedă general este d-1 Valeriu Puşcariu. A fost fondată
organizaţia similară la 1 Iulie 1927.
mai tuturor asocia 6. Secţia Pietrele-Doamnei din Bucovina, cu se
ţiilor de genul său. diul în Câmpulungul-Moldovenesc. are aproape
adică aceea bazată 100 de membri şi este prezidată de către d-1 Iorgu
pe secţii sau sedii G. Toma. fost vice-preşedinte al Camerei. Fon
secundare, care la dată la 18 August 1928. şi
Doen Ion (»«tlcona
rândul lor sunt con 7. Secţia de apă Dunărea-de~jos cu circa 300 de
duse de comitete locale sub auspiciile Consiliului membri şi cu sediul în Brăila. Este prezidată de d.
de administraţie şi după regulamente anumit întoc Comandor Octav Nedelcu şi a luat fiinţă in ziua