Page 29 - 1930-3
P. 29

156                                B O A B E  D E   G R Â U


         de 9 Martie 1930. Este prima secţie de apă a T.-  început  nici  cea  mai  slabă  activitate.  Şi  rolul  ei  ar
         C. R.                                            fi  putut  fi  covârşitor,  dacă  ne  gândim  că  ei  îi  in­
           In  afară  de  aceste  şeapte  secţii  contituite  în  mod   cumbă  mai  ales  o  acţiune  de  specialitate  şi  edu­
         legal,  asociaţia  are  în  câteva  alte  localităţi.  înce­  caţie  turistică  generală  care  să  prepare  terenul
         puturi  de  viitoare  organizări  teceriste.  cum  ar  fi   pentru  o  viitoare  organizare  turistică  a  regiunii.
         secţia  Banatului  cu  peste  60  membri  numai  în  Ti­  Câţi  din  noi  cunosc  bunăoară  curiozităţile,  monu­
         mişoara  ;  secţia  Ploeşti-Câmpina  cu  aproximativ   mentele  istorice  sau  măcar  punctele  de  seamă  ale
         300 de membri, etc.                              Capitalei:  cine  le-a  descris  vreodată  ?  Iar  ale  ju­
           In  total  numărul  membrilor  Touring-Clubului   deţului  Ilfov  şi  mai  puţin,  deşi  el  are  un  pronunţat
         României,  depăşea  pe  ziua  de  1  Maiu  1930.  cifra   caracter  turistic  !  Sau  cine  îl  poate  vizita  dacă  n’arc
         de  3.500  ;  dacă  toţi  aceştia  şi-ar  plăti  cu  regulari­  automobil  propriu,  şi  chiar  atunci...?  Acesta  este
         tate  neînsemnata  cotizaţie  anuală  —  şi  mai  ales   al  doilea  punct  de  regret,  căci  secţia  Bucureşti  ar
         dacă  şi-ar  achita-o  fără  numeroase  vizite  de  înca­  putea avea un rol util şi prin aranjarea unor vizite
         sator.  care  costă  foarte                                              colective  în  oraş  sau
         mult  -situaţia  financiară                                              împrejurimi : prin publi­
          a  asociaţiei  ar  fi  mult                                             carea  unor  mici  călăuze
          mai bună.                                                               sistematic  întocmite  asu­
                                                                                  pra  Capitalei  şi  Judeţu­
            După  aceste  prelimi­                                                lui.  cu  lacurile,  cu  mă­
          nări  să  examinăm  situa­                                              năstirile  sau  cu  peisa-
          ţia  fiecărei  secţii  in  par­                                         gele  sale  uneori  mai
          te,  cu  activităţile  des-                                             mult  decât  caracteristi­
          voltate  şi  cu  situaţia  fi­                                          ce.  Dar  pentru  a  putea
          nanciară.                                                                pune  în  practică  acest
            1.  SECŢIA  BUCU­                                                      program,  e  nevoe  de  un
          REŞTI.  contrariu  celor­                                               mănunchiu  de  oameni  e-
          lalte  secţii  organizate,                                              nergici,  desinteresaţi  şi
          contează  —  din  lipsa                                                  buni  cunoscători  ai  lo­
          unui  comitet  adecuat  —                                                curilor.  cari  să  se  de­
          mai  numai  ca  grupare                                                  dice  acestei  opere  de
          pe  hârtie,  care  n  a  des-                                            educaţie  şi  cultură  tu­
          voltat  nici  un  fel  de  ac­                                           ristică.   capabilă   să
          tivitate.  de  oarece  tot                                               schimbe  in  bine.  numai
          ceeace  s  a  făcut  în  nu­                                             în  câţiva  ani.  faţa  ju­
          mele  ei.  a  fost  de  fapt                                             deţului.
          opera  directă  a  Consi­
          liului de Administraţie.                                                   In  lipsa  unei  activi­
          Şi  trebue  să  recunoaş­                                                tăţi  în  localitate  a  sec­
          tem.  că  această  lipsă                                                 ţiei  Bucureşti.  Consiliul
          dela  datorie  a  celei  mai                                             de  Administraţie  central
          mari  secţii  teceriste.  a                                              a  procedat  în  numele  ei.
          fost   dăunătoare.   de                                                  continuând   programul
                                                                    Folo W. Multor.
          oarece  Consiliul  central,                                              început  de  către  Hanul
                                             Pe prispa Casei .Peştera*
          organ în parte reprezen­                                                 Drumeţilor: adică ter-
          tativ  de  administraţie  generală,  neglijează  fără   minarea  caselor  din  Bucegi  care  au  şi  fost  de
          voia  lui  şi  uneori  chiar  împotriva  unor  silinţe  stă­  atunci  încoace  înzestrate  şi  amenajate  cu  tot  con­
          ruitoare.  numeroase  chestiuni,  care  dacă  par  mă­  fortul posibil.
          runte.  sunt  totuş  foarte  interesante.  De  aceea  s'a  şi   Aceste  adăposturi  sunt:  CASA  PEŞTERA  la
          adoptat  organizarea  asociaţiei  pe  bază  de  secţii  ;   1610  m.  alt.  şi  CASA  OMUL.  „MIHA1  HARET"
          pentru  că  aceste  grupări  mai  mici,  regionale,  cu   la 2509 m. alt.
          autonomie  accentuată,  sunt  mai  mobile,  mai  vioaie,   Ridicarea  şi  desăvârşirea  acestor  două  case  ro­
          mai  creatoare  in  ansamblul  lor  pentru  scopuri,  dese   mâneşti  de  adăpost  in  munţi,  a  însemnat  un  mo­
          ori  nebănuite,  care  se  ivesc  la  orizont.  Iată  un   ment  important  in  desvoltarea  alpinismului  naţio­
          prim  punct  pentru  care  regretăm  lipsa  de  existenţă   nal,  de  oarece  dela  un  an  la  altul,  numărul  celor
          reală  a  acestei  secţii,  in  care  încă  dela  înfiinţarea   ce  s  au  urcat  pe  munte,  a  crescut  intr'atâta  în  cât
          ei  ne  pusesem  întreaga  speranţă,  căci  o  socoteam   chiar  din  al  doilea  an  al  existenţei  lor.  s’a  văzut  că
          marea  animatoare,  aceea  în  care  ar  fi  trebuit  să   in timpul verii erau insuficiente.
          înflorească  dela  început,  un  înalt  spirit  de  entu­  Construcţia  ,.Casei  Peştera''  a  început  în  Maiu
          ziasm  creator.  Dar  i-au  lipsit  conducătorii  şi  re­  1923  şi  la  21  Septemvrie  acelaş  an,  a  fost  inaugu­
          zultatul  este  că  în  Bucureşti  şi  judeţul  Ilfov,  nu  s'a  rată in mijlocul unui frumos entuziasm a peste 60
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34