Page 3 - 1930-3

T>

— — — —

D««ca: D. Prcuianu
Motiv ornamental de pe ceramica pictat* «neolitic* dela Fedeleşcni

Muzeul naţional de antichităţi

recutul Muzeului Naţional de Antichităţi din sau concretizat in frumoase colecţii de obiecte
Bucureşti se confundă cu acela ai întregii procurate fie din Grecia şi din Turcia, fie mai ales
T activităţi arheologice din ţara noastră. din regiunile noastre. Această stare de spirit priel­
Dacă data oficială a întemeierii sale e anul 1864. nică antichităţilor. în evidentă legătură cu cea din
elementele din care s a alcătuit la început, se re­ Apus. venia la noi in primul rând prin influenţa
feră la o activitate anticvaricâ mult mai veche, din- franceză adusă de tinerii care studiaseră la Paris,
tr'o vreme caracterizată printr’o stare de spirit apoi prin strânsele legături cu Rusia, unde se în­
anumită. cepuse o activitate arheologică în regiunile Mării
E vorba de entusiasmul pentru antichitatea gre- Negre, şi în sfârşit prin relaţiile cu Grecia şi cu
^ co-romanâ, care In prima jumătate a veacului tre­ celelalte ţări special căutate de cercetătorii şi de
cut insufleţia cercurile intelectuale din toată Eu­ negustorii de obiecte vechi din Apus. Printre ace­
ropa şi care făcea pe un Byron. de pildă, să cadă ste ţâri era şi Dobrogea noastră, ale cărei remar­
eroic sub zidurile cetăţii Missolonghi, urmărind e- cabile antichităţi erau recomandate Europei încă
liberarea unui pământ sfinţit prin amintirea celei din veacul XVIII de către La Motraye. însoţito­
mai idealizate epoci din istoria umanităţii. Acest rul lui Carol XII al Suediei.
» entusiasm. departe de a se mărgini la o contem­ Dar spre deosebire de Apus. trebuie să remar­
plaţie poetică sau la o exegeză scolastică a cărţilor căm că la noi entusiasmul pentru antichităţi. în a-
păstrate din vechime, se manifesta cele mai adese­ farâ de curiozitatea firească pentru mărturiile ve­
ori printr o generală şi activă curiozitate de a chilor civilizaţii, se sprijinia şi pe un vădit senti­
scoate la lumina zilei înseşi vestigiile materiale ale ment naţional. Antichităţile provenite din regiunile

vechimii, cu tot ce puteau evoca din acel trecut
I plin de bucuria formelor şi a armoniei. De aci for noastre purtau, in cele mai dese cazuri, pecetia ro­
manităţii învingătoare care era la baza originilor
midabila activitate de săpături arheologice, de a-
k ■w dunări de inscripţii, de sculpturi, de vase. de po­ poporului românesc. Intr o vreme de redeşteptare
naţională acest lucru trebuia să umple de însufle­
doabe şi de unelte antice, activitate intensă care ţire pe orice intelectual român. încă din veacul
era in acel timp a întregii lumi culte, indiferent de XVII. cronicari, ca Miron Cost in şi Dimitrie Can-
profesia obişnuită a fiecăruia. Diplomaţi, militari, temir. ţineau să probeze latinitatea noastră cu in­
politicieni, ingineri, medici, fără a mai vorbi de scripţii şi monete provenite din cetatea Gherghina
scriitori şi de publicişti, se întreceau in a-şi mani­ dela gura Şiretului. De aceea nu e de mirare că în
festa interesul cel mai via pentru asemenea obiecte, 1836 paharnicul Sâulescu. profesor la Academia
atât de preţioase prin pecetia originii lor. Mihâileană. îndemnat de indicaţiile acestor croni­
Era o modă universală care şi-a avut răsunetul cari. studia la faţa locului ruinele dela Gherghina,
şi la noi. La mulţi dintre intelectualii din ţările ro­ căpătând pe de altă parte dela boierii gălăţeni co­
mâne din acea vreme, precum paharnicul Săule- lonelul Balş şi C. Ventură antichităţi strânse de
scu. colonelul Balş, Gh. Asachi. banul Mihai Chi­ ei spre a le depune la Muzeul care exista pe atunci
ca. generalul Mavros. Mihail Kogălniceanu. Ce- la Iaşi.
sar Bolliac. Papazoglu. ş. a.. întâlnim preocupări In aceeaş vreme doi ţărani descoperiau întânl-
arheologice şi anticvarice. care la unii dintre ei plător. în cariera de piatră dela Istriţa lângă Pie-

) «MW** U™
ci