Page 33 - 1930-3
P. 33
160 B O A B E D E G R Â U
Trecători cari au plătit numai
N-rul persoanelor găzduite Paturile ocupate Deficit net |!
taxa de odihnă
Anul
Membrii N«ne»brli Total Membrii K«Mab>ii Total Membrii Nrmrmlitii Total L e I
1926 235 265 500 243 266 509 118 257 375 15.487
1927 308 301 609 336 308 644 201 364 565 7.376
1928 339 324 663 351 351 702 117 229 346 4.245
1929 301 405 706 326 411 737 121 224 345 13.963
■ ■ ■■ -11
Din citirea cifrelor de mai sus. se vede că adă ganizat conferinţe, excursii colective, baluri mi
postul dela Omul a dat dela deschiderea lui de nunate — adevărate ocazii de înfrăţire intre cei
ficit continuu. Aceasta din cauza greutăţilor de de jos şi cei de sus toţi membri tecerişti. entu
tot felul şi enormelor cheltueli ce le necesită ex ziaste agape colegiale animate de acelaş larg spi
ploatarea — deşi, ca şi pentru Casa Peştera, ad rit democrat, etc. urmârindu-se tot odată şi un
ministraţia se face de noi in mod gratuit — program de tipărituri, care s au relevat ca răspun
precum şi a preţurilor modeste stabilite, căci nu zând unei adevărate necesităţi. Anuarele Bucegilor.
trebue uitat că T.-C. R. face in primul rând operă interesante şi frumos tipărite, au devenit cărţi de
socială de desvoltare turistică şi preţurile sunt succes şi e probabil că vor fi in curând şi publi
fixate astfel ca să fie accesibile oricui, tineretului caţii de mare tiraj. Până acum s au tipărit :
in deosebi. Credem insă, că dacă ne va fi posibil în 1926, întâiul Anuar al Bucegilor. pe anii
să realizăm mărirea proectatâ. acest deficit care 1924/925. in o mie exemplare, epuizat ;
apasă greu. va dispare cu timpul. in 1927, Al doilea Anuar al Bucegilor. pe anii
1926/927. cu hartă colorată la 1/10.500. in două
2. SECŢIA INTAIA ALPINA A BUCEGI- mii exemplare, asemenea epuizat ;
LOR, este prima secţie exterioară a T.-C. R. şi în 1928, Al treilea Anuar al Bucegilor. pe anii
cea mai veche, de oarece ca o continuare a vechiu 1928/929. asemenea cu hartă colorată la 1/10.500.
lui „Hanul Drumeţilor" ea există — după cum am tot în două mii exemplare, azi în plină desfacere.
arătat — chiar din naintea actualei asociaţii. In Al patrulea Anuar este în preparaţie.
adevăr fiind fondată în ziua de 27 Ianuarie 1924, Oameni cari în viaţa lor n'au citit un singur
la 2 Aprilie 1926, adică în momentul când devenea rând în afară de gazetele zilnice, îşi procură re
„Secţia întâia alpină a Bucegilor a T.-C. R.“, ea gulat Anuarele Bucegilor. le citesc şi recitesc, aş
număra 94 de membri. Azi este cea mai puternică, teptând cu nerăbdare apariţia noului volum. De
cu peste 400 membri al căror număr creşte necon aceea putem afirma, că acolo sus la poalele Buce-
tenit. precum şi cea mai bine organizată secţie te- giului, anuarele teceriste dau o contribuţie impor
ceristă, având desfăşurată o activitate, care faţă tantă la desvoltarea gustului de citit. Este acesta
mai ales de mijloacele financiare reduse de care un fapt de reţinut, relativ la valoarea pe care o
a dispus, poate fi calificată de considerabilă. poate reprezenta intr'o regiune dornică de des
Graţie propagandei neîncetate şi stăruitoare, voltare o societate turistică bine condusă, care să
credem că actualmente nu mai sunt mulţi localnici ştie transforma in activă, setea pasivă de cunoaş
in Valea superioară a Prahovei care să nu fi auzit tere şi informare a publicului localnic. Pentru a-
de T.-C. R., dar mai ales de binefacerile turismu ceasta evident este în primul rând nevoe ca aso
lui. ca element de progres şi îmbogăţire a staţiuni ciaţia să ajungă a inspira deplină încredere. Şi
lor climatice şi de turism. Având norocul să nu secţia alpină a Bucegilor, prin felul ei de a se com
mere printre conducătorii ei energiile domnilor : porta. prin cinstea ei desăvârşită, prin activitatea
avocat Gh. Cojocărescu. Walter Muston, C. I. utilă ce a desfăşurat până în prezent, ca şi prin
Ionescu, Ioan Tatulea. Iordan Tăcu, inginer Bo- conducătorii ei dezinteresaţi, a câştigat deplina în
lomey, G. Matheescu. fost primar la Sinaiei şi alţii, credere a prahovenilor, doritori de progres. Do
secţia Bucegilor a putut proceda la o frumoasă o- vada o fac intre altele şi numeroasele ajutoare de
perâ turistică, parte educativ-culturală, parte pur tot felul, pe care le primeşte secţia în mod absolut
alpină, care pe zi ce trece se lărgeşte, dând în spontan dela membrii săi. în afară de cotizaţia a-
dreptăţite speranţe de viitor. nuală obligatorie.
Ca şi pe vremea „Hanului Drumeţilor", s au or Deosebit de agapele colegiale, de conferinţele ţi