Page 35 - 1930-3
P. 35
162 B O A B E D E G R Â U
pe unde a trebuit s au făcut trepte, s au curăţit tivă doritorii o pot pe larg urmări în pomenitele
jnepenii. s'au dat la o parte bolnavii, marcându-se Anuare ale Bucegilor. înainte insă de a încheia şi
d arândul, des. de sus şi până jos. Lucrarea s a pentru ca cititorul să judece cât mai precis situa
efectuat în vara trecută 1929 sub supravegherea ţia ei financiară, iată şi bilanţul încheiat pe 31
directă a d-lui W. Muston şi a noastră, costând Decemvrie 1929, aprobat de adunarea generală a
în total frumuşica sumă de 15.000 lei. secţiei din 9 Fevruarie 1930, şi care confirmă cu
Terminăm cu această succintă descriere a sec cifre soliditatea ei.
ţiei alpine a Bucegilor, a cărei activitate produc
BILANŢUL SECŢIEI ALPINE A BUCEGILOR
PE 31 DECEMVRIE 1929
A C T I V P A S I V
CASSA IN NUMERAR................................ 561- Averea T.-C. K.-secţia alpină a 574.010-
Bucegilor...........................................
Imprimate Z
85 ex. Primul Anual a 20 lei . 1.700— Cotizaţii pe 1929 şi taxe înscriere 47.065—
350 ex. Al 2-lea Anuar a 55 lei 19.250- Subvenţii şl donaţii................................ 82.264-
180 ex. Hărţi Yolanle a 20 iei . 3.600- Subvenţia de la Centrală . - . 100.000 229.329-
1.377 ex. Al 5-lea Anuar a 70 lei 96.390- 120.940- I mprumuturi
SemnuI stei iilor alpine Banca .Albina* Sinaia . . . . 100.000 -
629 buc. a 80 lei....................................... 50.320- Diverşi particulari.................................. 94.000 - 194.000
Casa Pneul Câinelui Garanţii
Lucrări efectuate până la îngrijitorul Casei Piscul Câinelui 11.000-
31/XII 939 ........................................ 871.073— Lucrări de marcaj
Mobilier fi unelte Lucrări în 1929 ....................................... 27.462-
Conform inventarului.................................. 43.710 — Sume plătite sediului central
drept 50*/« din cotizaţii . . . 23.532-
Lei 1.086.604 —
Vărsaţi în cont p. Al 3-lea Anuar 18.641 —
Venitul balului 1929 .............................. 8.630- 50.803 -
Total lei 1.086.604-
3. SECŢIA A DOUA ALPINA BRAŞOV. veliştea se desfăşoară nelimitată pe intregul cu
Deşi fondată la 10 Aprilie 1927, secţia Braşov n a prins al orizontului spre Piatra-Crai, Bucegi, valea
putut desvolta o activitate apreciabilă decât de pe Prahovei. Gârbova. Piatra-Mare şi platoul Tran
la jumătatea anului 1929. din cauza a numeroase silvaniei. Acum se lucrează în mod activ şi de mai
greutăţi, asupra cărora nu e locul să insistăm aci, multe luni, la adunarea materialului şi la strânge
dar cari in parte au fost înlăturate azi. rea fondurilor de construcţie. Avem mare speranţă
Faptul îmbucurător este că secţia a început a se că lucrările vor putea începe chiar în cursul acestei
manifesta frumos. întocmai ca şi secţia Bucegilor, veri.
cu reuşite agape colegiale, cu un splendid şi foarte Necesitatea unei noui case de adăpost pe Pos
remuneratoriu bal. cu entusiaste excursii colective tovar. se făcea simţită de mai mulţi ani. pentru ur
şi cu interesante şi populate conferinţe însoţite de mătoarele două motive :
proecţii luminoase. Este acum de netăgăduit, că a-
ceste manifestări produc cel mai fericit efect, mai a) numărul excursioniştilor a crescut foarte mult
ales intr'o localitate ca Braşovul, unde pentru pri in ultimul timp. vechea casă S. K. V. devenind
ma dată se manifestă o societate turistică româ neincâpătoare în unele momente ale anului, şi
nească, în care chiar Românii nu aveau prea mare b) spiritul turistic al excursioniştilor Români,
încredere, fiind obişnuiţi până aci să considere ex fiind foarte diferit de acela al excursioniştilor Ger
clusiv pe Saşi. ca având singuri un spirit turistic mani. dă naştere la dese conflicte, uneori regreta
realizator. Sperăm că in scurt timp dovada contra bile între excursioniştii acestor două naţionalităţi.
rie’ o vom putea şi noi face uşor. Pentru a curma râul şi a da posibilitate alpinismu
Punctul esenţial de activitate al secţiei Braşov, lui braşovean — fie el naţional sau minoritar — să
a fost stabilit pentru început, la ridicarea ..Casei se desvolte în linişte, dar mai ales in plenitudine,
Postovar” pe muntele cu acelaş nume. După mari comitetul Braşovului in deplin acord cu Consiliul
stăruinţe s'a putut obţine dela primăria municipiu de Administraţie Central, care îl va ajuta din toate
lui Braşov, terenul necesar, admirabil situat chiar puterile sale, a decis construcţia cât mai grabnică
pe creasta muntelui la 1690 m. alt. de unde pri a unui confortabil adăpost alpin pe cunoscutul :