Page 36 - 1930-3

MIHAI HARET: TOURING-CLUBUL ROMÂNIEI 163

vechiul munte românesc „Postovarul" numit ş diverse şi numeroase plimbări sau excursii colec­
„Cristianul-Mare". tive : total 22 în 1929. Azi, cu cele două subsecţii.
Prima adunare generală a secţiei Braşov, a avut „Detunata" cu sediul în Abrud (preşedinte Lt.-
loc în Decemvrie 1929, când totuş nu s’a putut Col. Gh. Scarlat) şi „Stâna din Vale" cu sediul in
prezenta un bilanţ precis asupra situaţiei financiare, Beiuş (preşedinte profesor I. Buşiţia) care laolaltă
din cauză că nu se încheiase încă anul şi situaţia cuprind aproape 250 de membri tecerişti, si­
diverselor fonduri nu era încă bine lămurită. In tuaţia secţiei pare consolidată, nu numai in ceea-
schimb, ştim actualmente că secţia are în cassă ce priveşte existenţa ei ca asociaţie turistică, ci şi
peste 150.000 lei. aceasta in afară de subvenţia pe din punct de vedere al finanţelor, care sunt foarte
care o va căpăta dela centrală şi în afară de coti­ bune. Secţia a început anul trecut (1929) marcarea
zaţiile pe 1930. Nu putem încheia fără să arătăm potecilor în munţii Apuseni, exact după sistemul
că conducătorii : d-nii Diaconescu, Dr. Moga. Dr. tecerist întrebuinţat în Bucegi. marcându-se 50
Mircea Suciu-Sibianu, Colonel Strat şi alţii, luptă km. de drumuri printre care : Răcătău-Fântânele-
din răsputeri pentru realizarea scopurilor secţiei. Bălceşti de unde probabil in cursul anului 1930 se
va face legătura directă cu „gheţarul dela Scări­
4. SECŢIA A TREIA BRAN ŞI ALPINA şoara"; apoi în regiunea sub-secţiei Stâna-din-Vale
A PIETREI-CRAIULUI. este cea mai mică şi drumul la interesantul fenomen natural „Cetăţile
cea mai slabă secţie a T.-C. R. Deşi fondată la 14 Bihariei" ; pregăteşte publicarea unei broşuri asu­
Iunie 1926 ea n’a desvoltat totuş până azi nici o pra acelui îndepărtat şi interesant masiv muntos ;
activitate, cu toate că pregăteşte publicarea
este condusă de un pre­ primului său Anuar ; a
şedinte energic, doritor colaborat la redactarea
de progres şi mare iubi­ monografiei tipărite in
tor al frumoasei localităţi 1929, cu ocazia serbări­
în care trăeşte. Dar şi lor Unirii şi intitulată
aci se întâmplă, cecace „Transilvania. Crişana.
s’a întâmplat la început Banatul şi Maramure­
secţiei Bucegilor : pe de şul", publicând în volu­
o parte lipsa de interes mul al doilea articolul
a localnicilor pentru tu­ ilustrat „O ţară de tu-
rism. a cărui însemnă­ rism-Ardealuf de Va-
tate nu vor nici măcar leriu Puşcanu, secreta-
să-l înţeleaqă şi pe de rul-general al secţiei; a
alta lipsa completă de înfiinţat o casă de adă­
încredere în asemenea post la .Măguri' (1.300
societăţi. Şi propagan­ m. alt. şi aproximativ
da aci merge foarte 50 km. distanţă de Cluj)
greu, fiindcă e făcută Folo W. Miuton cu 20 paturi cu saltele,
de unul singur, de Preo­ Punere» temeliei Casei „Piscu*Câinelui a rufărie de pat, pături,
tul Tătulea. nu de zece veselă, etc.: a înfiinţat în
sou doisprezece turişti convinşi cum s’a întâmplat Valea Devii (masivul Muntelui Mare) a doua casă
cu secţia Bucegilor. Sperăm însă că mulţumită stă­ de adăpost, compusă din trei camere, mansardă,
ruinţei ce vom desfăşura in viitor, lucrurile se vor sală de mâncare şi bucătărie cuprinde trei paturi se­
îndrepta, mai ales că secţia posedă un frumos te­ parate şi o sală comună, unde pot dormi 18 per­
ren în Poarta-Bran donat de d-na Elena Gr. Râm- soane ; adăpostul se află pe teritoriul sub-secţiei
nicianu din averea moştenită dela Bucura Dum­ Detunata la o depărtare de 4‘/i ore de Abrud ; în
bravă şi fost chiar al acesteia din urmă. destinat fine această secţie are în regiunile izolate şi puţin
unei case de adăpost „Casa Bucura Dumbravă"; accesibile, oameni de încredere, cari pot călăzi
că are in cassă ceva bani şi că centrala a publicat pe turişti.
anul acesta frumoasa şi interesanta lucrare ..Bra-
nul" de profesorul I. Moşoiu. care va servi de si­ 6. SECŢIA PIETRELE-DOAMNEI. deşi cu
gur foarte mult interesele secţiei Bran. număr relativ mic de membri este o secţie solidă,
care-şi afirmă existenţa pe fiecare zi. Mulţumită
5. SECŢIA MUNŢILOR APUSENI are de puternicului ajutor pe care încă dela început i l-a
luptat, ca şi secţiile Braşov şi Bran, cu numeroase dat I. P. S. S. Mitropolit Nectarie al Bucovinei prin
greutăţi, printre care cea mai de seamă este lipsa „Fondul bisericesc ortodox-român al Bucovinei"
aproape completă a unui veritabil spirit turistic secţia a putut organiza o splendidă casă de adă­
in regiune. Aşa fiind, ea a trebuit să desvolte până post ridicată în 1928 la 1.600 m. alt. şi situată la
în prezent mai numai o activitate de pură propa­ spatele unor stând împădurite, in faţa faimosului
gandă, prin baluri reuşite, agape colegiale, serbări grup stâncos detunat „Pietrele-Doamnei". Cel mai