Page 38 - 1930-3

MIHAI HARET: TOURING-CLUBUL ROMÂNIEI 165

7. SECŢIA DUNAREA-DE-JOS. este prea ţiei Bucegilor. T.-C. R.-centrala a dat la lumină
tânără, ca să putem spune ceva despre ea. Avem dela înfiinţarea lui şi următoarele :
insă parcă o intuiţie, că locul de pornire Brăila, Predealul, de prof. Iordan Tăcu in două mii de
oraş mare cu vădit simţ practic, dc unde se va pro­ exemplare ;
duce prima acţiune turistică de apă. este mai mult Branul. dc profesor Ioan Moşoiu, in două mii de
decât potrivit pentru asemenea mişcare. In ade­ ex.. ambele în serie cu lucrarea Castelul Peleş. A-
văr. acolo se întâlnesc aproape la olaltă Delta Du­ poi s a publicat: Vraja Bucegilor. de Nestor Ure-
nărei. Dunărea-de-jos. Balta Dunărei şi nord- chia drept n-l 2 al bibliotecii literare, în 5.000
westul Dobrogei. Câteva excursii pe Dunăre bine exemplare, şi broşura Turismul şi pregătirea tu­
aranjate precum şi un biurou de informaţie şi ristică in apărarea naţională, de Mihai Haret.
amenajare turistică pentru Deltă, Baltă şi Dobro- drept n-l 3 al bibliotecii ştiinţifice. Numerele 1
gea. ar fi de sigur cel mai nemerit mijloc de pro­ şi 2 nefiind încă apărute.
pagandă şi început de activitate.
Socotind lucrările publicate de T.-C. R. la un
loc. avem un tiraj total de 30.000 volume, din care
III. — PROIECTE DE VIITOR. SITUAŢIE rămân nevândute la 1 Maiu 1930. aproximativ
FINANCIARA. Nu ne rămân de spus prea multe 8.000 exemplare.
relativ la acest capitol, Când ne-am ocupat de secţia Bucureşti, am ară­
căci am arătat in parte, tat care ar trebui să fie activitatea ei. Deci nu vom
la descrierea secţiilor reveni.
cam cum se va desfă­ Relativ la secţia Bucegilor, proectele ei de viitor
şura activitatea fiecă­ sunt următoarele : terminarea marcării Bucegilor
reia din ele. şi Leaotei. adică incă vre-o 200 km. de poteci.
In ceeace priveşte Marcarea masivului Gârbova. Publicarea unui
Consiliul de Adminis­ prospect asupra Sinaiei in limbi streine. Publica­
traţie central, acesta rea unei călăuze a Bucegilor şi Văei Prahovei.
urmăreşte în principal Construcţia unor case de genul Casei Piscul-Câi-
şi de odată, două acţiuni. Prima este asigurarea nelui. Ia Vânturişu. S-fta Ana. Poiana Târlelor
asociaţiei. Pentru aceasta el îşi dă silinţa să formeze (Buşteni) şi una la Predeal. înfiinţarea unui biurou
elementele de conducere ; apoi îndrumeazâ secţiile de informaţie şi documentare turistică in Sinaia,
existente, dându-le mai ales directivele generale cu un cămin turistic, şi altele. Un program să spe­
de organizare şi administrare, spre a le face cât mai rie şi pe cei mai optimişti !
solide, şi urmăreşte înfiinţarea de noui secţii. în Secţia Bran va lucra la marcarea Pietrei-Craiu-
regiunile interesante ale Ţării. Deocamdată acea­ lui şi poate va construi un refugiu alpin în acel
stă din urmă ac­ masiv.
ţiune merge foarte Despre activita­
greu, din lipsa ca tea viitoare a ce­
şi absolută a unor lorlalte secţii exis­
zntuziasme perse­ tente sau care vor
verente şi cons­ mai lua fiinţă, nu
tructive. voim să mai spu­
A doua acţiune. nem ceva ; prefe­
>ste relativă la răm să se lucreze
desvoltarea unei şi apoi să vorbim.
activităţi de cul- Iar pe timpurile a-
:ură şi propagan­ cestea de criză, e
dă geografică a mai bine dacă tă­
Ţării, cu tendinţa cem.
de a deveni cu tim­ Un fapt îl pu­
pul — ca toate tem insă accen­
Touring-Cluburile tua : că din punct
de altfel — o aso­ de vedere turistic.
ciaţie specialistă România este azi o
in această materie. ţară. unde totul
Se înţelege că lu­ este încă de făcut.
crul nu va fi uşor, cu costul actual al tipăriturilor Zilnic primim întrebări din străinătate asupra
şi cu prea puţinul gust de citit al publicului. Totul organizării noastre turistice, sau mai exact asupra
se schimbă insă cu timpul in lumea aceasta. regiunilor mai bine organizate turisticeşte. Ni se
In afară de cele trei lucrări publicate pe timpul cer statistici, hărţi, vederi, călăuze, prospecte, lista
„Hanului Drumeţilor", de cele trei anuare ale sec­ şi preţurile otelurilor, etc. Evident toate acestea