Page 46 - 1930-3
P. 46

C r o n i c a




                                  Cărţi, conferinţe, congrese, expoziţii

              DESENUL  UE  COPII.  —  Au  inccput  sâ  sosească  intâile   se  le  lor  de  apă  copilăreşti.  Al  doilea  este.  fireşte,  pedagogic.
             lucrări  pentru  concursul  de  desene  făcut  de  Direcţia  Edu­  D-l  Simons.  care-l  expune  intr'o  formă,  şi  caldă  şi  învă­
             caţiei  Poporului.  Interesul  stârnit  a  fost  mare.  de  toate  păr­  ţată.  are  cele  mai  mari  merite  pentru  desvoltarea  luată  de
             ţile.  Intre  altele.  „Cartea  Românească"  ea  insâş  o  mare  edi­  învăţământul desenului in Franţa într'un nou spirit. Las de
             toare  de  cărţi  de  copii,  şi-a                                     opartc  împărţirile  in  desen  li­
             pus  cu  bunăvoinţă  la  dispozi­                                       ber,  desen  după  natură,  desen
             ţie  sala  Ileana,  in  care  se  ţin                                  din  închipuire  şi  celelalte,  cu
             expoziţiile   de   pictură.   Dacă                                      însuşirile  şi  lipsurile  fiecăruia.
             lucrurile  care  se  vor  aduna                                        E  mai  înviorător  ceeace  a  fă­
             nu  vor  fi  prea  puţine  pentru                                       cut  Parisul  şi  municipalitatea
             un  cuprins  atât  de  mare  sau                                        lui  In  cele  peste  ”100  de  şcoli
             dacă  nu  ne  vom  hotărî  sâ                                           primare.  Nu  ştiu  dacă  nu  e  o
             inauguram  librăria  de  Stat  cu                                       pornire,  de  cele  mai  multe  ori
             această  manifestare,  propune­                                         neîntemeiată,  să  se  aşeze  în­
             rea  va  fi  primită  cu  recunoştin­                                   ceputul  oricărei  noutăţi  in  cu­
             ţă.  Dintre  ţările  rugate  sâ  par­                                   tremurul  răsboiului.  D.  Simons
             ticipe  cu  cărţi  naţionale  pen­                                      nu  se  teme  să  proclame  a  ce  laş
             tru  copii.  Bulgaria  a  şi  trimes                                    lucru  pentru  desenul  copiilor.
             peste  150  de  volume.  Atâta                                         Sâ-1  credem,  de  vremcce  o
             luare aminte îndatorează.                                              spune,  şi  mai  cu  seamă  de
              Ca  un  semn  că  ne  aflăm  in                                        vreme  ce  o  spune  atât  de  fru­
             miezul  unor  preocupări,  care                                         mos  sau  de  vreme  ce  stările  pe
             sunt  generale,  pot  servi  şi  cele                                  care  le  zugrăveşte  sunt  aşa  de
             8  pagini  de  reproduceri  co­                                         îmbucurătoare.
             lorate  după  desene  de  copii                                          „Iatâ-1  pe  copil,  băeţel  drag.
             dintr’un  număr  din  urmă  al  lui                                     Uitaţi-vâ  la  eL  Pe  sub  crăcite
             „L  Illustration  '  şi  mai  ales  fru­                                însorite,  grădina  c  brăzdată  de
             moasele articole însoţitoare.                                          strigăte  de  veselie.  El  aleargă,
             Dacă  ar  fi  fost  vreo  posibili­                                    beat  de  bucurie,  fără  o  pri­
             tate  tehnică  să  redăm  aidoma                                        vire   la   statuele   dimprejur...
             câteva  din  aceste  desene,  din                                       Dar  deodată  stă  locului  ;  ini-
             care  trebuc  să  ne  mulţumim                                          ma-i  bate  mai  repede  şi  caută
             cu  o  singură  reproducere  in                                        cu  sufletul  la  gură.  la  vrabia
             negru,  fără  veselia  şi  căldura                                      care  sare  sau  la  porumbiclul
             culorilor  puse  cu  o  mare  si­                                      care  ciuguleşte  in  nisipul  alei­
             guranţă  şi  frăgezime  de  o  fată                                     lor.
             de  15  ani,  dovada  n'ar  fi  avut                                     „Urmăriţi  ceata  de  fete.  care
             nevoe de stăruinţa cuvintelor.                                         desenează   dealungul   bise­
             Căndiţi-vă  că  totul  e  ţinut  in-                                   ricii   Notre-Dame.   Puneţi-vâ
                                                 Panou d«ortUr pontru o grldlal a» copii (ticul
             tr  o  tonalitate  roşie,  ca  şi  cum   a- o l«U a« 13 ani In culori A» »pl>  ochii  pe  bălâioara  asta.  care
             ar  fi  privit  printr'o  petală  mare  de  mac.  Florile  sunt  nalbe,   poartă  coade  ;  cerneala  stiloului  o  înlesneşte  să  silucteze  un
             muşcate  sau  trandafiri,  paiaţa  ca  şi  câinele  sunt  cărămizii,   înger  aurit,  intr'o  prescurtare  indrăsneaţă.  Ea  trage  din
             ulciorul  are  brâe  vişinii  sau  stacojii,  pământul  e  un  fel  de   două  linii  arhitectura  carc-1  Înconjoară,  îşi  deschide  fără  în­
             terra  rossa.  Numai  cerul  se  albâstreştc  pieziş,  gardul  e  vâ­  târziere  cutia  de  acuarele  şi  scoate,  intovărăşindu-le.  valorile
             năt,  rochia  galbenă  cu  dungi  verzi.  Poate  că  In  schimb   tonurilor şi valorile planurilor.
             „Boabe  de  grâu"  va  fi  in  stare  să  dea  reproduceri  in  culori   „Da.  omuleţul  trebue  cercetat  in  faptul  viu.  in  lumea
             după  desenele  din  ţară,  care  probabil  că  nu  vor  fi  numai   in  care  s'a  născut  sau  a  fost  răsădit,  ca  să  se  descopere
             din creion şi tuş.                              stările  de  suflet  numeroase  ale  acestei  fiinţe  nevinovate  care
              Articolul  din  marea  revistă  ilustrată  a  Parisului  priveşte   nu  c  niciodată  un  om  micşorat.  Dacă  vechile  teorii  U  arătau
             problema  din  două  puncte  de  vedere,  amândouă  reprezen­  ca  un  adult  începător.  înaintea  unor  răsfrângeri  slabe  de  re­
             tate  prin  cei  dintâi  specialişti.  Unul  e  cel  artistic,  adică  îm­  produceri  spălăcite,  astăzi.  Ia  Paris,  pregătirea  e  mlădiată
             prospătarea  pe  care  artistul  o  poate  găsi  in  gângăvelile,   şi potrivită după fiecare şcolar.   /
             de-atâtea ori dumnezeeşti. ale creioanelor colorate sau vop-  „Toate stavilele dintre elev şi natură au fost înlăturate.
   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51