Page 47 - 1930-3

1 7 2 B O A B E D E G R Â U

Placă de faianţă pentru neştiutorii de carte Placă de faianţă pentru neştiutorii de carie

toate mijloacele materiale de rostire in artele plastice i-au trei picioare ale graficii. Pe vânătorul de faianţă s ar putea
fost puse Ia îndemână..." să-l cheme .jnircea", pentrucâ aşa e întregită litera. Pentru
Cât de adevărat e in sfârşit, câ suntem in miezul unor mai buna înţelegere a acestor lămuriri, dau cele două plăci
preocupări generale, o arată şi alte două colectări de de-' In reproducere micşorată. Mărimea lor reală este 16X13.
sene. nu atât de copii cât de şcolari, dintr'un interes exclusiv Oaspele meu de departe mi-a arătat apoi cum se folosesc
pedagogic: ale d-nilor Marin Bidulescu şi G. G. Antoncscu. plăcile. Sunt într adevăr nişte plăci, de zidit in peretele unei
Noi privim desenul mai mult in latura artistică şi ca un ele­ săli de clasă, in care se dau cursuri analfabeplor ! Literele
ment nelipsit al cărţii pentru copii. Chiar dacă de vară vor ajung sâ-i înconjoare astfel sugestive, de toate părţile, pur­
fi douâ cxpozi(ii cu titlu asemănător, ele nu se vor repeta. tate de figuri şi de oameni tot altminteri incotoşmănap. Stri­
Sufletul cel nou işi va deschide iărâ sfială cămăruţele colo­ gă din toată odaia şi se întipăresc uşor şi neşters. Dacă e
rate, in care se vor găsi daruri pentru to(i. Pe-o parte a să-l cred pe vorbitor, sistemul ar fi folosit in Ungaria şi in
drumului se va ridica şcoala, iar pe cealaltă, viaţa. alte ţâri. Ungaria ar fi chiar mai de crezut in acest domeniu,
decât alte ţări, pentrucâ la o populaţie care trece de 7 mi­
FAIANŢA Şl ANALFABETISMUL — In odaia mea lioane. are peste un milion de neştiutori de carte. O mare
de lucru a intrat intr'o zi un om venit de departe. A pus campanie, şcolară, cu sistemul de şcoli de pustă inaugurat de
ghiozdanul cu foarte marc grijă alături şi a început să vor­ curând de harnicul ministru conte de Kiebclsberg Kuno, şi
bească. Vorbea despre problema care mă munceşte mai cxtraşcolară, prin conferinţe, cursuri speciale şi biblioteci,
mult, a neştiintei de carte şi a micşorării ci. Descoperise un s a pus la cale şi se continuă cu mari mijloace pentru impu-
mijloc, inccrcat cu izbândă In alte ţări. şi pe care 11 avea pnarca analfabetismului.
aici. Zicând, bâtea încet cu palma in ghiozdan. Dinăuntru Sistemul acestor plăci e chiar o invcnpe ungurească şi
răspundea un zornăit înfundat. Era ca un zgomot de farfurii. vine cu brevet de la Budapesta. El a fost propus şi la noi.
Eram nedumerit. Omul zâmbea. Pedagogii îşi vor spune probabil cuvântul. Ceeace rămâne,
Apoi a scos de-acolo mijlocul! înţelegeam din ce in ce fie că se primeşte sau nu. e tocmai preocuparea şi ingenio­
mai puţin. Semăna a plăci de clădit o sobă monumentală zitatea care încep să se cheltuiască pentru descoperirea unei
sau de căptuşit pereţii unei băi: pătrate de faianţă albă stră­ soluţii. Fireşte că toate aceste mijloace tehnice sunt numai
lucitoare, cu figuri ciudate in relief şi culoare. La o mai de un început şi un cadru, cum ar fi. văzută in închipuire, cu
aproape cercetare, figurile se arătau, pe aceeaş suprafaţă, toată înzestrarea ci, aproape de odac smălţuită egipteană
de două feluri: unele abstracte, literele, poate prea simpli­ cu hieroglife, sala de cursuri in care faianţa ar fi pusă la
ficate. ale alfabetului; iar altele, intuitive, câte un ins. care luptă cu neştiinţa de carte. Temeiul rămâne tot priceperea
dădea şi numele plăcii, cu altă tâctură şi alt port. ca să se şi sufletul oamenilor meniţi să mânuiască aceste mijloace. La
deosebească bine intre ele. La litera ..a", de pildă, pe un de­ ele trebue să ne gândim cu o crescută îngrijorare. Analfa­
sen stilizat care poate însemna un colac de funie şi e insuş betismul ameninţă negru orizontul cultural al ţării şi nicio
semnul întâiului sunet al alfabetului, ni se arată un marinar. amânare, pentru combaterea lui. nu mai e îngăduită.
Se pare chiar câ-1 chiamâ „alexandru", ceeace vrea sâ lege
litera de un înţeles, deşi pentru cineva care n'ar şti pe ..a". NICULAE lORGA IN AMERICA. — Pe lângă alte în­
..alexandru" trebue sâ-i cadă mai greu decât cucerirea In­ suşiri, care se ridică odată cu numele lui ca nişte caracte­
diei. soldaţilor marelui Macedonean de-acum 2200 de ani. rizări necesare. Niculae Iorga o are de mult pe aceea de
La litera „m". desenul iese din patul puştii unui vânător, re­ mare călător. Aşa l-am cunoscut şi am început să-I iubim,
zemat pe un fel de parmalâc de munte, dând la un loc cele noi, cari am împlinit patruzeci de ani şi aveam atunci şapte-