Page 48 - 1930-3

C R O N I C A 173

sprezcce. România şi Românii, ştiuţi numai fragmentar, sau după picturi de E. Stoencscu sau cu ilustraţii documentare
întregit deodatâ in cărţile lui de drumuri şi oraşe, de sate şi pitoreşti. Ea ne înfăţişează in chip vrednic. între oamenii
şi mănăstiri. Cam din aceleaşi ale e „România pitorească" a de peste ocean sau in ţările de limbă engleză unde poate
lui Vlahuţă. cerută de apropierea serbărilor Expoziţiei din- ajunge, şi acopere de merit pe editori. Cea mai mare parte
tr'o iarnă, dela Parcul Carol, din 1906. Era acolo o ţară, trebue s'o aibă insuş intcmeetorul de-acum câţiva ani d-1
mai mult făcută sau aleasă, de folklor şi de vis. şi ea a ră­ William Nclson Cromwell. preşedintele societăţii. Numele
mas acecaş. Cartea a intrat in istoria literaturii şi se citeşte nu sună intre noi pentru întâia oară, dar e bine să se în­
cu acelaş interes abstract ca un roman sau o descriere de toarcă intr'o asemenea lumină albă. şi oricât dc des abia
călătorie închipuită. Cărţile cestelalte sau învechit in bună dacă ar fi destul.
parte, pcntrucă ele sunt mădulare din istoria culturii. Erau Revista se deschide cu două pagini editoriale închinate
scrise ca un inventar, şi ca un plan de lucru. Le deschidem unui „Oaspe de seamă". E uşor de ghicit despre cine c
astăzi ca să vedem ce-a lost şi să judecăm prin ele cât am vorba. Călătoria d-lui N. Iorga in Statelc-Unitc abia s'a
înaintat şi ne-am schimbat, tocmai cu ajutorul lor. Călătorul incheiaL
işi înseamnă paşii iui printr'o lume aevea şi ca trăeştc ai­ Urmează articolul d-lui Carol A. Davila. ministrul nostru
doma numai pcntrucă a străbătut-o el. care ştia să vadă şi la Washington şi preşedintele de onoare al societăţii. Cer­
să spună, să vadă şi să spună pentru timpul de-atunci, râs- cetează problema, care. după chestia minorităţilor, are cel
colindu-l şi imboldindu-1, dar să vadă şi să spună şi pentru mai mare răsunet intre străini in legătură cu România, a
toate timpurile, intr’o lumină liniştită. Urmează apoi călă­ Basarabiei, sau mai bine a relaţiilor dintre noi şi Ruşi. In
toria prin istona universală, prin cărţile reprezentative, acea afară de faptele, care acasă sunt locuri comune, apar aci
istorie făcută cu ajutorul călătorilor ! Acesta c Iorga. ma­ mărturisiri neaşteptate. Discuţiile intre d-1 Litvinov şi au­
rele călător, dela începuturi până acum şi până când va în­ tor la Moscova, in Februarie 1929, despre punctul de ve­
târzia între noi ca să ne fie călăuză. dere rusesc asupra unirii cu Moldova dintre Prut şi Nistru,
Cu asemenea gânduri l-am ascultat la Teatrul Naţional se cuvine să fie şi intre noi cunoscute. Nu mi-aduc aminte
din Bucureşti vorbind despre America, pământ, popoare, să le fi citit undeva, in vreun ziar sau publicaţie româ­
muncă, literatură. Ne-a mai chemat in anii apropiaţi, tot a- nească. E singurul zvon al unei păreri oficiale sovietice,
colo. ca să aflăm cum arată Scandinavia sau Spania de rostită dela om la om. pe care îl auzim in această pricină
astăzi, pe care le-a străbătut la fel. in puţine zile. cu prilejul intre toate scumpă.
unui congres ştiinţific sau al unor lecţii cerute de vreo uni­ D-1 Niculae Iorga insuş se intreabâ dacă „România e
versitate sau corporaţie savantă. A fost insă ca o înflorire un Stat balcanic ?** Deşi nu vede, cum nu vedem nici noi.
nouă. a talentului lui de conferenţiar, bogat in documen­ o coborire. in înglobarea in faimoasa peninsulă, care de
tare, neînvins in controversă, original in vederi, meşter de­ mult e mai dc grabă un concept politic şi cultural decât
corator şi proaspăt umorist in aceeaş frază. Trecerea Ocea­ unul geografic, iar ca atare ii aparţinem, marele istoric do­
nului nu l-a schimbat pe Niculae Iorga. El nu s'a lăsat cu­ vedeşte cu consideraţii originale dc ce propriu vorbind nu­
cerit de marile puteri economice la lucru şi de strălucita ci­ mai Bulgarii sunt un popor balcanic şi numai Bulgaria un
vilizaţie materială americană. N a jurat, după Întoarcere, in Stat cu acest calificativ. Bulgarii, cari nici nu poftesc alt­
alt crez şi nici n’a cântat lauda maşinei. Dar nici n a silit ceva. încă dela Simion. decât să se confunde cu peninsula
această lume nouă in tipare de gândire europene şi nu i-a balcanică, n'au de ce să fie nemulţumiţi. E drept că arti­
tăgăduit caracteristica indrăsneaţă şi aparte. Şi-a strunit colul se rezeamă pe alte date. ceva mai temeinice şi mai
părerile făcute, care-1 însoţiseră până pe vapor şi-l urmăreau puţin pe p'acul vecinilor noştri.
in lecturile de informare de pe drum, şi s'a lăsat luat. ca să Un alt articol arată care şi cum a fost participarea noa­
stăpânească mai bine. ca de un cal focos, al cărui frâu il ai stră Ia expoziţia dela Barcelona. E un text trimes din ţară
in pumn. şi care a fost prescurtat peste ocean de cineva care habar
Sala era plină, nu numai de ascultători pentru întâia oară. n'avea de împrejurările şi oamenii dela noi. Trebue să fi
ai lui Iorga şi ai Americii, dar şi de curioşi umblaţi şi veniţi fost vreun intămplâtor tălmadu in englezeşte. Ceeace avea
la control. I-am auzit şi i-am întrebat. Toţi erau uimiţi de această formă la Bucureşti: ..Nici nu se putea să fie
acea pătrundere tânără şi de ştiinţă a sintezei şi a formu­ altfel, când planul a fost tras şi cercetat sub preşedinţia
lării, care n'au pereche. Neînţelegerea era totdeauna numai unui om de ştiinţă şi de gust. cum c preşedintele Institutului
de amănunte şi recunoscută ca atare, de cei cari o aveau şi Social Român, d-1 D. Guşti. iar. pe loc. acest plan a fost
nu voiau singuri să se ascundă îndărătul ei ca să tăgăduiască realizat de arta d-lui Duiliu Marcu şi de experienţa expozi-
temeiul. După atâtea citiri făcute sau atâtea cuvinte auzite, ţionistâ a d-lui Tzigara-Samurcaş", a ajuns la New-York :
în limba noastră şi acasă sau in graiuri şi locuri străine, a „The plâns of a pavillion which would house under one
fost in atâtea domenii ca o călătorie de descoperire. Era roof the various Roumanian exhibits were prepared by D.
acolo un continent nou. al gândului şi al sufletului in cău­ Guşti, a distinguished architcct" (Planurile pavilionului
tare. pentru care trebuia să pornească acest călător dela noi. care urma să adăpostească sub un singur acoperământ toate
feluritele materiale dc expus ale României au fost pregătite
.ROUMANlA~. — A sosit la Bucureşti numărul de pe de D. Guşti, un distins arhitect). Noroc numai că articolul
trimestrul Ianuarie-Martie al revistei cu numele ţării, tipă­ e scris de mine. aşa că nimeni nu poate bănui că a fost tri­
rită la New-York de Societatea Prietenilor României. E o mes ca mai sus. dintr'o lipsă dc informaţie. Traducătorul a
frumoasă şi bogată broşură de 90 de pagini, cu articole sau făcut prescurtările cu foarfecă şi a nimerit alături. M chi­
dări de scamă pline de interes şi cu reproduceri in culori pul hazliu amintit.