Page 51 - 1930-3

176 B O A B E D E G R Â U

t«topicu
Salonul oficial de arte plastice (Şoseaua Kiselev)

rite înainte de timp şi visuri care aşteaptă să ia trup. Pentru deschid deodată toate cele trei drumuri de contact cu tre­
mine albumului „Scrisorii pierdute" nu-i lipseşte cadrul, de cutul.
care vorbeam. Aş vrea să ia o înfiripare şi pentru alţii, ca Cât de vioiu e de pildă Raportul locotenentului Friedrich
să poată fi preţuit după cuviinţă. Storch de Arben din 1848—1849 şi cum se luminează, cu
trăsături locale neuitate, revoluţia şi luptele anului de sbu-
.ARHIVA SOMEŞ ANA'. — Vine de departe, dela Nâ- cium ! Dar faptele din actul amintit de d-l Şotropa, care ne
săud. Aduce amintirea grănicerilor şi a lui Coşbuc. E o re­ aduc atât de aproape viaţa necunoscută şi de toate zilele, a
vistă istorică culturală, ajunsă la numărul 12, care are re­ grănicerilor nâsăudeni, plutaşi şi pânurari necăjiţi, sau că­
dacţia la liceul Gh. Coşbuc din Năsăud şi e tipărită de so­ răuşi înfometaţi plecaţi după grâne In Moldova, pe la 1816
cietatea grănicerească „Rcgna" din Bistriţa. Nume aspre şi şi 1817!
tari. ca şi al celui care se parc că poartă toată grija acestei M'a mişcat In deosebi cele câteva rânduri, care inchee re­
tipărituri şi cunoscut nouă de mai de mult, d-l Virgil Şo- vista, „In amintirea lui Grigore Silaşi”. Nu pentrucâ sunt
tropa. Sunt lucruri şi oameni de margine de ţară, care se scrise ca să mişte, cu accente de apel. d pentrucâ îmi în­
arată parcă in uituri de tulnice sau in focuri de primejdie via un personaj descoperit acum câţiva ani. in scrisul mâinii
aprinse pe înălţimi. lui proprii, prin manuscrisele bibliotecii dela Blaj. Mă dusese
Revistele noastre de mari oraşe încep să se despersonali­ acolo Popa Dragsin, misionarul bănăţean intre Românii vi-
zeze chiar prin prisos de personalism. Problemele îşi pierd dineni, care avusese necazuri şi corespondenţă cu Scaunul
cecacc au special, iar purtătorii de cuvânt rămân aproape metropolitan unit. Mi-era drag Popa Dragsin şi toţi câţi îl
aceiaşi, cu păreri şi fel de rostire prevăzute. Aşa se lămu­ inţeleseserâ şi 11 sprijiniseră. Dar niciunul mai mult decât
reşte oboseala care începe să întâmpine chiar cele mai bune tocmai vicerectorul In 1868 al seminarului greco-catolic cen­
publicaţii dela noi. Ele prea îşi fac un merit din neschim- tral din Viena, acest dr. Grigoriu Silasi. care. abia văzându-1.
bare. in nişte zile care intr'adevăr nu prea seamănă intru il preţueşte şi îl recomandă mitropolitului Vancea. Un frag­
nimic una celeilalte. Fiecare e urzită la alt râsboiu, de nouă ment dintr'o scrisoare a lui am reprodus-o in cartea mea
şi nouă încercare, şi nici un fir nu se leagă de alte fire. Fără „Românii dintre Vidin şi Timoc". Ce răsunet de aramă au
să se lase suflaţi de toate vânturile, gânditorii şi artiştii tre- şi ce suflet dau Ia iveală: „Căci ar fi păcat de moarte, şi
bue să le înregistreze şi să le arate cu O săgeată sau cu o pentru noi în veci ruşinea cea mai mare a lăsa din indife­
cifră, direcţia şi iuţeala, de vijelie sau de ploi primăvăratice. rentism ori mârşăvie să cadă şi să se ruineze acei muri ince-
puţi ai Ierusalimului”. (Trezirea la viaţă proprie, prin pro­
Iată însă o revistă locală, cantonată cu preocupările ei pe
pagandă unită, a Românilor vidineni).
un petec de loc. Se deschid arhivele sau vorbeşte amintirea
şi o lume, dacă nu nouă, dar împrospătată neaşteptat prin
lumina de amănunt care o inundă, se ridică de sub orizont. SALONUL OFICIAL 1930. — După toată înflorirea să­
Sunt întâmplări şi oameni de acolo. Insă cu legături depăr­ lilor de expoziţie ale oraşului cu pictura şi sculptura de peste
tate. iar întâmplările şi oamenii din miezul istoriei se arată şi an. Salonul Ofidal se deschide la urmă. când aleile şoselei
ci altminteri, văzuţi prin aceste ferestre. Nu e propriu zis Kiselev îşi pun decorul dc flori şi de fluturi ai primăverii,
redare de documente şi mai puţin încercări retorice sau li­ ca o antologie. Apariţia individuală, răsfrântă într'o sută dc
terare. dar şi documentul şl patosul şi calificativul evocator bucăţi, cu treceri, reluări şi adânciri, se încadrează aici în-