Page 53 - 1930-3

1 7 8 B O A B E D E G R Â U

ai Renaşterii florentini sau olandezi, in care s'a adâncit Mi- niile, dela negoţ şi invenţii tehnice, pănă la artă şi omenie.
racovici. până la capul lui Scuratoschi. aidoma cu al lui Expoziţia poartă In limba locului numele pus in fruntea
Sabin Popp dcla Pinacotecă, fără suferinţa insa şi suflul de acestor rânduri. Cunoscătorii de limbă germană vor recu­
dincolo al celuilalt, tăiat de vergi verzi, şi sunt şi toate flo­ noaşte lesne înţelesul simplu sub cuvintele, cu o tonalitate
rile şi nudurile. naturile moarte şi peisagiile dragi ale artiş­ pentru ci numai regională. Le iau dc pc coperta catalogului,
tilor deplin conturaţi. Rodica Maniu. Brateş. Catul Bogdan. la fel cu expoziţia, unul din cele mai frumoase publicate cu
Avachian, Ioncscu Sin. Olga Grecianu. Papatriandafil. Gu­ prilejul unei expoziţii româneşti, liniştit, greu. cu strălucite
pe. Schullerus. Dar parcă pot fi măcar amintiţi, necum ca­ reproduceri. Sălile Muzeului Comunal dc artă modernă, unde
racterizaţi. toţi ? Portretul de o tonalitate albastră şi ana­ e adăpostită, vor rămâne deschise pentru ea dela 3 până la
cronică, dar cu siguranţă şi cu durere pus in picioare, al lui 25 Maiu. După această din urmă zi lucrurile vor pleca dela
Olarian. iarna. dureroasă Haga spre Amsterdam şi a-
pentru ochi, a laşului in se­ poi poate mai departe. Ele
nin de Briese. Bronzurile şi vor vorbi despre visul nos­
ipsosurile şi lemnunle. por­ tru dc frumos şi despre ge­
tretiste, monumentale sau mi­ < -/Y neraţiile de artişti dc pe ma­
stice. cu priviri care inspăi- lul Dunării, cari au trăit sau
măntă spaţiul, ale lui Han, ,v +jj> j w i se frământă sâ-l ajungă.
Cemat-Pop, Storck. Militza Tara va apare, ca un fund.
Petraşcu, Jalea. Mac Con- pe care braţele lor se mişcă
nă la Un Cunos şi dela ROEMEENSCHE KUNST şi privirile scânteiază. într'o
stantincscu, dela Lucifer pă-
căutare dc zbor alb imaterial
Becthoven până la Lconard prin văzduh. Ochii trecăto­
şi până la femeile furtunoase TENTOONSTELLING rilor cari ştiu să vadă. vor
sau moleşite ? ajunge prin ei până la ca.
E numai o părere din Sa­ Ministru la Haga e. mi se
VAN 4-25 MEI 1930
lonul Oficial al anului. pare. fiul lui Duiliu Zamfi
rescu. înalt, cu căutătura al­
TENTOONSTELLING bastră. plin de o tinereţe stă­
GEMEENTE-MUSEUM VOOR pânită şi îmbietoare. îndră­
VAN ROEMEENSCHE
KUNST. — Intr’o bună zi. gostit ca şi tatăl dc carieră,
ca o furtună a intrat prin pi­ MODERNE KUNST cu care se identifică. Dacă
nacotecile şi colecţiile noas- nu mă inşcl. ii stă alături.
stre de artă. ale Statului şi Ştefan Neniţescu. plecat in
S-GRAVENHA6E ZEESTRAAT 65
ale particularilor. Furtuna h Olanda de-aproape un an.
desprindea din cue tablouri, cu însărcinări de ataşat dc
lua de pe socluri statui, o- !■«>■< naWMtMr. I—«■— ran 1 tot S ■» presă şi călătorit spre con-
prea trenuri în drum de în­ silicr.it o economice, plecat
toarcere dc pe la expoziţii TQE6ANGSPRIJS F 0.50 aşa că se cunoaşte că a ple­
internaţionale, ca să le în­ cat şi in ţara unde s’a aşe­
drepte pe alte linii nordice zat şi in ţara de unde a ple­
sau cel puţin să le uşureze de v s f e j cat.
cea mai preţioasă încărcătu­ Flecare zi aduce câte o
ră. Se pregătea ceva. Mari ştire de pe frontul dc iubire
cunoscători dc artă. grăbiţi al Olandei, care înaintează
şi gravi, li întâlneai pe unde Afişul expoziţiei româneşti dela Haga mereu. Trebue să cunoaştem
nu te aşteptai sau nu-i mai pe cei dintre ai noştri cari
găseai pe la sălaşurile obişnuite, când te Împungea nevoia lucrează acolo. Nu m'am putut ţine să Ic strig numele. Ei
să-i cauţi. Tocmai in fostele mlaştini batavice. de unde ne n'au de ce să-mi poarte pică. pentrucă sunt aproape nişte
vin astăzi specialiştii drenârilor şi ai îndiguirilor, se pregă­ instituţii. Dacă prietenia mea nu se ruşinează !...
tea o expoziţie plastică românească. Prin canalele cu case
vechi sau cu chenare de grădini intârziascră de atâtea ori ZECE ANI. — E vorba de amintirea unui deceniu, de
artişti de-ai noştri, in căutarea unor culori no ui. Ştiam de un nou fel. după acelea ale căror urme abia s'au ridicat. Ele
mai curând ce orizonturi cu turnuri insuliţatc sau ce odihne erau in legătură mai cu seamă cu faptul politic propriu zis.
de apă adusese de-acolo Marius Bunescu. Iată că trebuia Atâtea State s’au închegat din nou sau cel puţin s’au sporit
sâ-i întoarcem pe o parte din ei şi să-i ducem pe ceilalţi, după marele râsboiu. şi expoziţii, publicaţii, manifestări na­
oricât de insonţi. in cadrul acesta nemaiumplut de noi. care-i ţionale sau internaţionale au aprins iară in suflete flacăra
aştepta. In Olanda trebue să fim. din punct de vedere lite­ dela inceput: aşa a fost in Cehoslovacia, aşa in Polonia,
rar şi artistic, nişte necunoscuţi. Vom fi mai puţin dela a- aşa in Iugoslavia şi aşa in România. Cartea pe care o am
ceastă expoziţie. Meritul e al oamenilor cari ne infăţişază inainte sărbătoreşte altceva, mai liniştit şi mai adânc. E
ţara in acele părţi minunate, de mari tradiţii in toate dome­ vorba de ..Zece ani de politică socială in România".'Sunt