Page 54 - 1930-3

C R O N I C A 1 7 9

aproape 300 de pagini scrise de mari. actuali şi foşti, direc­ mină de d-nii Jean Bart. Gr. Mladenatz şi Emanoil Bucuţa.
tori ai Ministerului Muncii, despre serviciile pe care le-au Cartea e un popas şi deschide largi orizonturi .
condus şi unii le-au şi înfiinţat. în răstimpul dela 1920 de când
Ministerul cel nou, casa de apârarc şi de ajutor a muncito­ LA CLASSE PATRONALE ET LA POLITIQUE SO­
rilor, s'a ivit lângă celelalte Ministere româneşti. CIALE. — S a înfiinţat de curând o asociaţie românească
Ministrul de-acum a vorbit odată, de curând, cu acccaş pentru progresul social. Ea nu c decât o secţie naţională a
inimă pe care o pune până şi in lucrurile cele mai mă­ unei alcătuiri internaponale, hotărâtă intr'un congres din
runte. despre ministerul sau ministeriatul său ca de un Mi­ 192-4 la Praga, alături, ca s’o sprijine, şi nu in coasta orga­
nister sau un ministeriat al Politicii Sociale. Cuvântul poate nizaţiei internaţionale a muncii dela Geneva. Asociaţia scoate
a mirat in unele cercuri sau a trecut neluat in seamă pe cât o revistă cu titlul preocupării care-i dâ un drept Ia existenţă,
se cuvenea, in altele. Dreptatea era de partea Ministrului şi a luat parte la întruniri internaţionale ale secţiilor şi a pus
nu a mirâtorilor sau a grăbiţilor. Volumul de astăzi e ca o la cale anul acesta, când aplicarea de Stat a politicii sociale
cutie puternică de rezonantă pentru cuvintele sale. Iată în­ in România a Împlinit deceniul, un ciclu de conferinţe menit
tinsul câmp de activitate, loturile in care a fost Împărţit ca să fie nu numai o comemorare, dar şi un bilanţ.
să poată fi lucrat, şi iată plugurile cele noui care l-au brăz­ Intre aceste conferinţe a fost una despre Clasa patronală
dat şi l-au răscolit dela un hotar la altul, lată in câte un şi politica socială. A ţinut-o d-1 Mihail Manoilescu, ca in­
colţ mai ascuns intâile tufişuri înflorite, cu adăposturile şi giner, ca un conducător de întreprinderi industriale, ca un
cu făgăduiala lor de altă viaţă. Unele sunt ca o nouă pre­ cercetător liber şi puţin şi ca preşedintele Uniunii Camere­
faţă, de 'încredere, la vreo lucrare de dialectică şfichiuitoarc lor de comerţ şi industrie. Mai ţin minte spaima pe care a
de Karl Marx sau de alt sociolog muncitoresc modern. stârnit-o, nu numai in mine !
Altminteri, fireşte că politica socială e tot atât de greu de Conferinţa a avut loc. in limba franceză, in Aula Funda­
adunat la un singur departament, pe cât c şi politica cultu­ ţiei Carol. la 20 Februarie. N a ieşit in broşură decât acum.
rală. Atâtea servicii au o activitate, la care ţin cu o lăuda­ la sfârşitul lui Aprilie, şi mă grăbesc să scriu despre ca cele
bilă îndărătnicie, fie de caracter social, fie de caracter cul­ câteva rânduri pe care i le datoresc.
tural. aşezate cu totul in altă parte decât lumea s ar aştepta Era intr'o scară, pe care mai mi-o aduc aminte. Văd şi
să Ic găsească. De aci neputinţa de concentrare pentru ac­ locul unde mi s'a adus vestea despre greşala de doctrină şi
ţiune. a tuturor mijloacelor in anumite probleme, şi ceeace greşala de tact pe care ar fi săvârşit-o in conferinţa sa d-1
e mai râu alte ori. ridicarea de proteste pentru amestec ne­ Manoilescu. Am căutat înfrigurat acea îndoită greşală in pa­
chemat sau punere chiar dcacurmezişul. când asemenea ac­ ginile broşurii acesteia, cu coperta in culoarea oţelului, şi
ţiune concentrată trebue să se deslănţue din punctul unde ar n'am găsit-o. Eram puţin pornit şi am citit cu ochi răi. dar
sălăşlui maximul de drept. n ara găsit-o. Spun de altminteri dinainte că aş fi fost uimit
Cuvântul de deschidere al volumului e al Ministrului de s’o găsesc. Mi se parc câ-1 cunosc destul pe d-1 Manoilescu
azi al Muncii, d-1 I. Râducanu. care aruncă o privire de cu­ de mulţi ani.
noaştere şi recunoaştere asupra faptelor şi camenilor din po­ Greşala de doctrină ar fi fost tăgăduirea întregii politici
litica socială românească. în cadrele Statului, a celor zece ani. sociale, ca prea costisitoare şi biurocrate, în formă, şi ca
D-1 D. Constanţinescu face istoricul Ministerului Muncii povară şi piedică producţiei, in fond. Am dat mai mult de o
şi urmăreşte Legislaţia socială anterioară înfiinţării lui. cu apărare a punctului de vedere de clasă, patronal, tot aşa de
amănunte uneori foarte puţin cunoscute şi vioae. şi cu o îndreptăţit, in latura lui creatoare, ca şi cel muncitoresc.
documentare expusă stăpânit, iar. când trebue. cu destulă M'am mirat chiar că în critica adusă excrescenţelor politicii
libertate critică. Despre legislaţia socială posterioarâ eve­ sociale, d-1 Manoilescu care e Ia curent cu bibliografia ger­
nimentului sărbătorit, scrie d-1 I. Setlacec, ieşit azi din ca­ mană a chestiunii, n'a amintit de discuţia de caracter uni­
drul Ministerului pentru însărcinări de mal înaltă răspun­ versitar. de acum câţiva ani din Germania, când oameni de
dere. Amestecat vreme de ani in materialul pe care il tra­ ştiinţă şi sociologi ca Herckncr. deasupra oricărei bănueli
tează. acest material nu putea ieşi decât aşa cum a ieşit. Asi­ că ar sta in solda capitalismului, arătau întreaga acţiune de
gurările Sociale au găsit in d-1 M. Enescu nu numai un con­ politică socială, atât de binefăcătoare in urmări, drept un
ducător îndrăgostit de locul pe care îl are. dar şi un cerce­ lux şi o primejdie pentru economia generală, de bunuri şi de
tător neaşteptat, cu privirea oprită rând pe rând la pulberea oameni, a unei ţări sărăcite. La noi, când e vorba de cea
actelor de administraţie curentă şi la marile curente şi nece­ mai marc parte din creaţiile culturale ale Ministerului Muncii
sităţi. D-1 N. M. Demetrescu şi-a luat sarcina să pună sub cămine, şcoli, biblioteci, stadioane şi publicaţii muncitoreşti,
toţi ochii Politica construcţiilor şi regimul închirierilor. în ele sunt cu putinţă şi se întreţin, mult mai mult decât din
felul nervos şi hotârit. la care se aşteptau toţi câţi il cu­ bugetul Statului, dintr'un impozit pe cap de lucrător, dar
nosc. Piaţa muncii se deschide deodată, la voia d-lui C. plătit aproape liber de patron, care ar fi putut oricând găsi
Stă nescu. atât cu Latura de lipsă de lucru, plasare cât şi de mijlocul să se scuture de el. Sunt multe zeci de milioane de
migraţie muncitorească, plină de mişcare şl de întrebări. lei anual, care alcătuesc un buget special.
Educaţia şi ocrotirea muncii e cercetată cu toată căldura de Greşala de tact nu există. D-1 Manoilescu e nu numai un
cineva care s’a ostenit atâta ca ele să ajungă dintr’o pro­ tânăr savant, dar şi un om de spirit. Se afla de faţă la confe­
blemă de ordin teoretic, o preocupare generală de folos rinţă d-1 Albert Thomas. directorul Biuroului Internaţional al
obştesc şi de prilej de meritată punere In vază a conducă­ Muncii, care. în răspunsul său. a zdrăngănit puţin mai tare
torilor. E vorba de inginerul Stavri Cunescu. Asistenţa So­ din sabia socială pe care o poartă, şi dintr'o juruinţă veche,
cială. Cooperaţia şi organizaţiile culturale sunt puse in lu­ dar şi dintr’o îndatorire de funcţionar internaţional.