Page 55 - 1930-3

1 8 0 B O A B E D E G R Â U

Că d-I Manoilescu nu şi-a sulemenit punctul de vedere, dc un Rus ca Tolstoi călcând in cismc viaţa ca să i se audă
dragul oaspclui, acesta a fost cel dintâi care i s'a arătat re­ glasurile adevărate şi sfinte, pe un Francez, pe un German,
cunoscător. Greşala de doctrină neexistând, nu putea sâ pe un Scandinav cu psihoiogiile deosebite, de zeflemea du­
ioasă. de construcţie morală, de problematică întunecată, pe
un Român în căutarea unei porţi prin care sensibilitatea şi
societatea românească sâ poată fi insfârşit surprinse. Alte­
ori el işă pune rochi de balerină sau aduce peisagii cu por­
tocali într'o perspectivă prescurtată : Afişul plastic O expo­
ziţie de pictură se deschide undeva, intr'o sală din multe
săli ale multitudinarului oraş. un vis de lumină scos de sub
obrocul lui cu grijă ? Qne e crainicul care-I strigă şi ţi-1
trece pe dinainte, şi se opreşte ici colorat şi fuge dincolo cu
buze carminate ? O întrunire trebue să adune miile, o cam­
panie electorală îşi pregăteşte norii şi orhestrele de chemări
la orizont, o marfă nouă a sosit, un cinematograf a adus un
film, un match de rugby vrea să umple Stadionul, o cântă-
icaţâ dela marginea lumii s'a îndreptat spre ţară ? Afişul
apare, in toate formele şi înfăţişările, şi se amestecă între
£
trecători, ii desface in cete mânate tot in altă parte după
gusturi, şi populează teatrele, expoziţiile, magazinele, câm­
purile de sport, ştrandurile. Unele ţări au ridicat afişul pânâ

Atelierele .Luceaflrul*
Afi} în culori de Iorguleacu-Yor

existe nici cea dc tact. Dc-ad până Ia întinderea unei curse,
curteniri marelui francez şi prieten, in care el sâ audă tot
felul dc lucruri neplăcute, c ca dela cer la pământ. Faptele
care fatal trebuiau să fie mai puţin comestibile pentru un
socialist, dar numai ca ale altui punct dc vedere, foarte cu­
noscut, conferenţiarul lc-a strecurat poate cu prea multă ele­
ganţă.
Broşura se citeşte cu interes.
AFIŞUL. Uităm dc cele mai multe ori câ afişul e o
publicaţie tot aşa de curentă pe cât e ziarul. Fârâ sâ vrem,
luaţi de graba zilei, il coborim in rândul apariţiilor minore
ale erei încă tipografice şi dc cultură intuitivă, al cărei apo­
geu şi sfărşit poate il trăim, lată un gard intreg pe un bu­
levard umblat, care aşteaptă gătit, de dimineaţa până seara,
in adevărate vestminte dc carnaval şi de zămbet oraşul ieşit
după treburi sau după plimbarea haihue dc fiecare zi... E ca
o vitrină plină de bunătăţi. E fâgâduiala atâtor bucurii sau
1
numai înlesniri de viaţă. Uneori ştirea c atât dc preţioasă AtaliarcW .i.uttaltiul
in sine in cât se arată goalâ dc orice podoabâ. Nu-şi pune Afiş în culori de Mac Conataniincscu
niri măcar o mască tragică sau o cagulă cu clopoţei de ar­
lechin : Afişul teatral In cuvintele lui groase de anunţ şi la înălţimea unui mijloc dc guvernământ şi de educaţie popu­
de ispită năvălesc amintiri : iată pe un Shakcspcare. din vea­ lară. De pildă. Rusia sovietică, unde era vorba de mişcat
cul înflorit al iubirii şi frământării lăuntrice cavalereşti, pe repede mulţimile şi dc atâtea ori mulţimi analfabete. O nouă