Page 57 - 1930-3
P. 57

1 8 2                              B O A B E  D E  G R Â U

          Dăm  deocamdată  starea  abonaţilor  la  radio  din  ţară  pe   Ştiinţă  (Luni  7—8  p.  m.)  :  D.  Muscclcanu.  Constituţia
        intâile  trei  luni.  In  frunte  stă  Bucureştii  cu  1955.  din  cari  in   materiei;  Dr.  A.  Voina.  Sănătate  şi  siluetă;  Ing.  Pătraşcu
        Ianuarie  sau  Înscris  851,  în  Februarie  667  şi  In  Martie   Undele  radio-elcctricc  scurte;   E.   Oteteleşcanu.  Prevederea
        437.  întreg  judeţul  Ilfov  la  rândul  lui  n  are  decât  50.  aşe­  timpului;  G.  G.  Longincscu.  Radio-Bucurcşti,  şcoală  româ­
        zaţi  pe  luni  9,  21  şi  20.  E  Încă  o  dovadă,  din  alt  domeniu,   nească  pentru  inimă  şi  minte;  D-ra  Gabricla  Chaborski,
        a  prea  marei  nepotriviri,  mai  mare  decât  îngăduită  şi  care   Povestea  atomilor  şi  Elementelor:  Dr.  A.  Voina.  Reîntine­
        începe  să  apese  ca  o  grea  vină  asupra  conducătorilor  spiri­  rirea  ;  Colonel  larca.  Paraşuta  de  avion;  Ing.  I.  Şerban.
        tuali  şi  materiali,  dintre  capitală  şi  judeţul,  unde  fără  Înrâu­  Paraziţii  atmosferici  şi  industriali;  I.  Simioncscu.  Păsările
        rire  in  bine  asuprâ-i.  ea  s'a  aşezat  şi  înfloreşte.  întâiul  ju­  din  Deltă  ;  N.  Dânăilu.  Fabricarea  pulberilor  şi  explozivelor
        deţ  după  Ilfov,  sau  mai  bine  după  Bucureşti,  este  Aradul.   de  război  in  legătură  cu  apărarea  noastră  naţională  :  T.  G.
        Abonaţii  au  fost  acolo  in  cele  dintâi  trei  luni  784,  adică  178   Popescu. Cercetări noui in televiziune.
        in  Ianuarie,  329  in  Februarie  şi  277  in  Martie.  Urmează,  din   II.   iJtcratură.  limbă  şi  folkloe  (Marţi  7—8  p.  m.)  :  Pcr-
        aceleaşi  părţi,  de  graniţă  de  Apus  a  ţării,  judeţul  Timiş  To-   pessicius.  Săptămâna  Poeziei;  AI.  A  Phihppidc.  Lecturi  poe­
        rontal.  cu  645,  Ianuarie.  262,  Februarie  231.  Martie  152.   tice  ;  Ion  Pillat.  Versuri  ;  D.  Nanu.  Versuri;  T.  Măinescu.
        După  ele  se  înşiră  Prahova  cu  560  (200.  200,  160),  Bihorul   Versuri  ;  Al.  Rosctti.  Graiul  popular;  Al.  Marcu.  Roman­
        cu  434  (193,  126.  115).  Sporul  trebue  să  se  datorească  popu­  ticii  noştrii  şi  literaturile  apusene  ;  P.  Zarifopol.  Rolul  criti­
        laţiei  orăşeneşti  şi  industriale,  marilor  centre  Arad,  Timi­  cei  literare  ;  G.  Adamescu.  Literatura  română  la  începutul
        şoara.  Oradea-Mare  (judeţul  Bihor  in  întregul  lui  c  destul   secolului  al  XX  ;  I.  M.  Marincscu.  Poezia  populară  latină  şi
        de  inapoiat  cultural),  valea  Prahovei,  poate  mai  mult  decât   lectura  ei  cu  cea  română;   Gala   Galaction.  Lectură  de
        Ploeştiul  in  sine.  Cel  mai  slab,  din  coadă,  e  Vasluiul  cu  6   Paşte  ;  Ion  Sin-Giorgiu.  Romantismul  german  :  Alex.  Mar­
        abonaţi  in  trei  luni.  Caliacra  cu  11.  Fâldu  cu  12.  Fălticenii   cu.  Romanticii  noştri  şi  literaturile  apusene  ;  Dim.  Racovi-
        şi  Cahulul  la  fel.  Gorjul  cu  14,  Tecuciul  cu  15,  Orheiul  cu   ccanu. Poezia populară.
        17.  Mehedinţii  cu  19.  Din  69  de  judeţe  înregistrate.  26  n’a-   III.   Filozofic  şi  viaţă  religioasă  (Miercuri  7—8  p.  m.)  :
        ting  50  de  abonaţi  noui  in  3  luni  şi  numai  16  depăşesc  o  sută.   T.  Vianu.  Kaut;  /.  Savin.  Isus  in  Istoric  ;  C.  Rădulcscu-
        E  incâ  foarte  puţin.  Harta,  pe  care  am  lucrat-o  cu  aceste   Motru.  Imaginaţia  artistului:  /.  Savin.  Fericitul  Augustin;
        date.  ajunge  astfel  şi  o  hartă  nu  numai  de  desime  a  unei   T.  Vianu.  Kant:  /.  Savin.  Isus  în  Istoric;  C.  Rădulcscu-
        pături  de  plătitori  de  taxă  oarecare,  dar  de  interes  cultural   istoria creştinismului.
        pentru  cel  mai  nou  şi  mai  minunat  mijloc  de  comunicare  a   IV.   Ştiinţe  sociale  (Joi  7—8  p.  m.)  :  O.  Onicescu.  Pro­
        cunoştinţelor  şi  a  artei.  înseamnă  aproape  o  hartă  de  desime   blema  recensământului  populaţiei;   H.   Aznavoeian.  Actua­
        culturală  şi  pentru  schimbarea  ei  in  bine  toţi  conducătorii   lităţi  juridice;  Şt.  Tătărăscu.  Importanţa  mişcării  lui  Tudor
        culturali  locali  ar  trebui  să  şi-o  ţină  înainte  şi  s'o  urmărea­  Vladimirescu  in  consolidarea  României  moderne;  Gr.  Mladc-
        scă.  cu  înaintare  de  steguleţc  albastre,  ca  un  front  al  gându­  natz.  Cooperaţia  in  România;  G.  Mantu.  Conferinţă  econo­
        lui.  (In  trei  luni  8470  de  abonaţi  noui.  adică  aproximativ   mică  ;  Nasta  !..  Probleme  de  politică  externă  ;  G.  D.  Mu­
        4.500.000 încasări de abonamente noui).          gur.   Sărbătoririle  poetice;   M.   Palcologu.  Oratorul  parla­
                                                         mentar;  G.  Vlădescu-Răcoasa.  Politica  socială  in  România;  G.
          UNIVERSITATEA   RADIO   IN   APRILIE.   —   După   în­  D.  Mugur.  Natura  ;  Octav.  Onicescu.  Rolul  statisticei  In
        tâia  lună  de  încercare,  când  atât  laudele  cât  şi  indoelile.  se   viaţa  statului:   L.  Nasta.  Crizele  politice  in  Europa;  H.
        auzeau  mai  tare.  acest  nou  aşezământ  cultural  a  intrat  in-   Blazian. Clasicii români comentaţi.
        tr  un  făgaş  liniştit.  Lumea  s'a  deprins  cu  el.  caşi  cum  ar  fi   V.   Artă.  muzică  şi  folkloe  muzical  (Vineri  7--8  p.  m.)  :
        de  când  lumea,  iar  organizatorii  se  pot  deda  Îmbunătăţirilor   M.  Simioncscu-Rumniceanu.  Urbanism  (Strada)  :  C.  Brăi-
        cuvenite.  Se  pare  că  de  toamnă,  de  la  1  Octombrie,  univer­  loiu.  Din  Istoria  Muzicei:   Al.  Tzigara-Samnrcaş.  Muzeul
        sitatea  radio  va  da  nu  numai  cicluri  mari.  dintr'un  domeniu   de artă naţională.
        foarte  larg  al  ştiinţei  sau  preocupărilor  de  seamă  omeneşti,   VI.   Istoric,  geografic  şi  turism  (Sâmbătă  7—8  p.  m.)  :
        dar  care  tocmai  din  această  pricină  lasă  legătura  mai  puţin   S.  Mehedinţi.  Tara  noastră  ;  Radu  Vulpe.  Popoarele  stră­
        strânsă  dela  conferinţă  la  conferinţă  din  cuprinsul  aceluia?   vechi  din  părţile  noastre  :  Comandor  Ncgulcscu.  Cu  un  va­
        ciclu.  Subiectele  vor  fi  legate  aşa  ca  să  alcătuiască  un  tot  şi   por  românesc  in  Anglia  ;  Em.  Bttcuţa.  Vecinii  noştri  (Ce­
        să  poată  fi  urmărite  ca  atare,  cu  un  interes  nou.  Afişe  ar­  hoslovacia)  ;  V.  Dumitrcscu.  Viaţa  unei  aşezări  preistorice
        tistice  vor  anunţa  in  toate  oraşele  ţării  programele  univer­  din  România  cu  2000  de  ani  inainte  de  Christos;  Vasilescu-
        sităţii  radio,  îndemnând  in  ace  laş  timp  şi  la  o  creştere  in   Nottara. O călătorie in jurul lumii.
        număr  de  abonaţi.  Până  la  toamnă.  începând  dela  1  Iunie   VII.   Educaţie,  sănătate  şi  cultură  populari  (Duminică
        universitatea  radio,  silită  mai  mult  de  condiţiile  atmosferice,
                                                         7—8  p.  m.)  :  D.  Ţoni.  Solidaritatea  naţională:  Dr.  Cajal.
        care  scad  in  lunile  călduroase  puterea  de  emisie  radiofonică   Durata  vieţii  intelectuale:  Dr.  Voiculescu.  Falsa  cultură  şi
        la  un  minimum,  se  va  schimba  in  universitate  radio  de  vară.   falsa  civilizaţie;  G.  D.  Mugur.  Cartea  Cărţilor;  Al.  Bu-
        cu  o  conferinţă  in  fiecare  zi.  de  20  de  minute,  dela  8,40  până   suioceanu.  învierea  In  arta  creştină:  Ap.  Culca.  Povestiri  şi
        la 9 seara.                                      poveşti  de  Paşti;  C.  Kirtţcscu.  Iluzia  sportivă  :  T.  Vianu.
          Iată  programul  Împlinit  dela  6  Aprilie  până  la  1  Maiu   Educaţia  estetică  :  C.  Gane.  Domniţele  române  din  vechi  şi
        de universitatea radio (a doua lună) :           până azi.
   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62