Page 58 - 1930-3

Turism, sport, educaţie fizică

CINEMATOGRAFUL IN MUNŢI■ — Nu ştiu dacă pot brusture, o telekia mare galbenă, cu tulpina inaltâ. sau o ri­
vorbi de o expediţie de iarnă in munţi, cănd iarna e luna sipă de afine coapte şi mirositoare pe un povârniş repede.
pascală a lui Aprilie, iar munpi sunt Bucegii. De o expe­ Numai de lipsit nu poate lipsi, pentrucă nici ea nu se putea
diţie cinematografică ia A- inchipui. timp de patruzeci
prilie in Bucegi mă îndemn de ani. fără munte, nici mun­
să vorbesc, pentrucă ea e tele, fără ea.
intr'adevăr un lucru mai rar. Dela casa Asociaţiei Car­
Acest lucru s a întâmplat de patine ardelene dela Mâlăeşti
curând, cu participarea, de (S. K. V. la 1600 metri), ex­
entusiasm şi de picioare, a pediţia cinematografică a ur­
câtorva membri ai A. E. cat liomul plin de zăpadă şi
R.-ului şi cu colaborarea ma­ a ajuns, pe o vreme ameste­
terială, delegat, operator şi cată, de senin, dar şi de vis­
aparat, a secţiei turismului col şi de negură, la Omu.
din Educaţia Poporului. A De-acolo, o parte în aceeaş
fost chiar întâia manifestare zi. iar o parte mai târziu, a
publică a acestei secţii in me­ coborît pc Obârşia pănă la
diul ei firesc. Casa Peştera, a Touring-
Expediţia a pornit din Buş­ Clubului României (1610 m.
teni. pe Valea Cerbului, până pe ceastălaltă clină). Cu toa­
la Dihamul şi apoi pe brune tă zăpada neaşteptată şi cu
şi pe poteca Take Ionescu primejdia unei luni zănatice,
până la Mâlăeşti. Acum bru­ cum e Aprilie, muntele a
nele erau acoperite de zăpadă fost. de Paşti şi in vacanţa
de 3 metri, cu coajă, şi dru­ lui. plin de oameni. Cel pu­
meţii au trebuit să se folo­ ţin 250 de drumeţi au um­
sească de toate mijloacele plut casele, dela Peşteră, de
tehnice, colţare. hârzoabe. la Schit, dela Bulboci. dela
funii şi târnăcoape, ca să Padina, dela Omu şi dela
poată Înainta. Eu mi-aduc Mâlăeşti. Bucegii încep chiar
aminte de acelaş drum făcut să fie prea umblaţi. E un bu­
cu Bucura Dumbravă şi cu levard şi un loc de plimbare
altă mică însoţitoare, care al Carpaţilor. Pe-aici şi-a fă­
Foto G. RiJorid
era cu noi parcă numai ca cut apariţia şi şcoala carpa-
Cheile Urşilor (Ialomiţa)
să culeagă florile primăverii tismul românesc. Azi el tre-
muntelui, in 1919, când pacea abia se intorsese. Poiana dela bue să-şi caute alte ţinuturi mai închise şi să le lase pe ace­
Pichetul Roşu era tot aşa de bogată şi do circulară, dar că­ stea amatorilor şi plimbăreţilor de tot felul Şi ce vedere de
suţa insăş, care dă numele măreţie liniştită ai spre cruce,
locului, era pustiită şi vraişte. când ocoleşti Vârful cu Dor
Pe ici. pe colo trebuia să ne şi ieşi sus in Drumul Oilor,
ferim de sforile ruginite de sau când apropiindu-te, mai
sârmă ghimpată sau chiar să încolo, de Cocora. colţii Zâ-
sărim gropi de tranşee tăiate noagei sau tâetura ghicită a
in piatră. Cărările se strica­ cheii Tătarului ţi se arată
seră de ploi, de avalanşe sau argintii la orizont!
de părăsire şi treceam prin Filmul trebue văzut, nu
marginea râpilor dcabuşile, numai pentru puţinul cât a
agăţaţi de crăci sau căutând putut prinde, dar mai cu
găurile in zidul de stâncă. seamă pentru multul pc care
Apoi venea răsplata prid- îl aduce in amintire.
voarelor înalte, cu vederea
departe, ca din cer, dumne- ECRENE. — încep che­
zeească. Dc-atunci Bucura mările spre munte şi spre
Dumbravă sa dus pe căile Foto G. R.dovUi Mare, ale verii româneşti.
neintoarse şi mi-a fost urât să V edere din curtea casei Peştera (T. C. R.) Cea dintâi e aceasta, de sire­
mă mai abat pe-acoio. pentrucă locul e prea singuratic şi nu nă veche, de lângă oraşul zeului tânăr al vinului: „Ekrcne".
seamănă cu Bucegii ceilalţi, largi şi sociali. El aduce numai, Are o formă barbară, de afiş tipărit intr o tipografie, care putea
decât aminte. Sufletul ei poate să fie intre frunzele mari de fi dela Bazargic şi e numai din Bucureşti de pe strada lui