Page 59 - 1930-3

1H4 B O A B E D E G R Â U

Popa Şapcă, 11 Iunie. Pentru toţi cari ştiu locurile, tocmai spre Ecrene ca spre un punct rerminus al ţării, schimbat in
această formă are farmec. Un prospect gândit de un artist popas de frumuseţe. Astăzi nu-l calcă decât rari drumeţi, din
ar fi nemulţumit poate, pentrucâ ar fi chemat in amintire colonia de vară a Balcicului. La vila Kruni. cea cu ape bune.
o realitate ma» presus de orice asemănare. Expunerea aproa­ încep să tragă oaspeţii. Afişul ii chiamă.
pe hazlie a afişului linişteşte şi duce. printr'o desfacere de li chiamă Marea.
lipsa lui de gust. acolo, in marginea Batovei şi sub dealul
cu coaste goale al graniţei: „Plaja soarelui şi a visurilor, DRUMURI CU OCOL. — Pentru noi Maramureşul a
situată intr'un decor incântător al naturei. pe o lungime de rămas încă o ţară de legendă. Nu e de vină numai litera­
6 kilometri, alcătuită numai din nisip fin şi coborind pe tura didactică. Locurile sunt cu totul la o parte şi foarte
nesimţite sub valurile pulverizate in spumă de şampanie ale greu de ajuns. E vorba de prispa de miazănoapte a Româ­
Mării". Şi mai sunt naivităţi incă şi mai crude ! nismului. ciuntită şi ea. In marginea lumii slave. Valuri ru-
Am crezut pe vremuri că numele dat acestui adăpost ci*, tenc au bătut şi au ros de sute de ani la picioarele ei, şi
baci de demult ardeleni. „Valea-fâră-iarnă'. ar trebui în­ acum in urmă un hotar prea repede tras şi tot aşa de re­
viat. Aici se adunau oile. sub zarea oricărui viscol, şi ron­ pede primit a lăsat Cehoslovaciei câteva din satele româ­
ţăiau până în primăvară la capete de iarbă sau nutreţ pus neşti cele mai scumpe.
bine. Sunt colţuri de pământ care vorbesc de noi şi de înain­ Mi-aduc aminte că numaidecât după războiu prin gările
taşii din veacul trecut. Orice urmă a lor. pe nişte locuri noastre din ţară apăreau cete de oameni îmbrăcaţi in porturi
unde abia ne aşezăm, trebue păstrată cu scumpătate. Da. puţin cunoscute. Făceau grup tăcut de 30. -40 intr'un colţ
fie şi „Ekrenesă vedem ce înseamnă. de peron, in aşteptarea vreunei încrucişări de trenuri. Aveau
Pentru cine vine dela Balcic pe malul Mării, pc şoscluţa pălării ascuţite, cu mărgini înguste lăsate, pi« ptare. brâe
dintre grădini, care nu rabdă decât roţi uşoare, cu surpâ- late de piele, pantaloni de pânză foarte largi, opinci mo­
turile ici. colo ale apelor dulci din adânc, „Valca-fărâ-iar- numentale. Pe braţe duceau topoare sau fierăstrae cu pânză
nâ" se arată deodată la o mare cotitură cu plopi bătrâni. lată de trunchiuri seculare. Erau lemnari maramureşeni, ple­
Totul e depărtat şi creionat foarte subţire. Valurile abia se caţi de-acasă după lucru. Ei ne treceau pe sub ochi, incă
preling pc plajă, fără să se spargă. De jur împrejur sunt dc-atund. o problemă a plaiurilor acelora de munte, numai
înălţimi. Trăsura merge la pas. fără spor. intro privelişte cu fâneţe şi cu păduri, care în loc să fie deslegată prin
.u care omul se topeşte. Nu se văd case. nu se văd sate : curgerea anilor, s'a îngreuiat. Nu e mult decât un inginer
numai Marea, de albastrul ei vestit de peruzea, verdele în­ agronom, inimos şi îndrăgostit de meseria lui. din ierarhia
chis al vegetaţiei şi la mijloc puntea de aur a plajei. De sus. înaltă a Ministerului Agriculturii, d-1 Gulei, izbutise o is­
când ai alerga cu automobilul pe podiş până la marginea pravă aproape de basm. Căruţe cu trimişi ai Maramureşului
lui de deasupra Batovei. vederea e cu totul alta. Marea îşi trecuseră munţii spre Bucovina, ca în Evul Mediu al Des­
face loc numai, cu sânul ei bulgar, deastănga. pe când şe­ călecărilor. şi coboriscră până la Iaşi, la o consfătuire îm­
sul cu scufundătura foarte adâncă a văii şi cu circul dealu­ preună cu oamenii de aia despre căile şi măsurile de venit
rilor, covârşind-o. dela Ceatalar pădurosul până la Ecrene. în ajutor sărăciei de-acasă. Se ajunsese chiar la un plan
e predomnitor. Intre prispa pe care stăm şi culmile din faţă. minunat, de a cărui urmă insă n’am mai auzit, de bir, de
arcuite la mulţi kilometri de noi. se înşiră uneori vâlurelele bunăvoe primit, al ţăranilor Moldoveni şi de tot felul de
de nori albi. ameţitori pentrucâ plutesc în dreptul nostru şi iniţiative oficiale şi particulare in acclaş scop. Era încă o
au supt ei o groapă de sute de metri. Acolo, in fund şi unde apariţie, la câţiva ani de răstimp, a accleeaş probleme.
cotiturile râului prin verdeaţă se isprăvesc. începe plaja Acum ea vine din nou intre noi. intr o înfăţişare care în­
mult căutată. Ea are să fie odată, când cuiburile de ţânţari seamnă in tot cazul un început de realizare. Iară trebuise să
aduse de revărsări se vor stinge prin lucrări de canalizare, ne mulţumim câţiva ani numai cu rătăciri de drumeţi, pe
una din marile ispite ale Mării Negre. Dacă mai ales şo­ munţi cu o păstorie cu totul aparte, sau cu colindări într’o
seaua de coastă se va face, aşa ca Marea să rămână mereu trâsuricâ. hai-hai peste dealuri cu ploaia in spate sau prin
in ochii călătorului, vehiculele de tot felul se vor îndrepta lunca cu pietre ascuţite a râurilor, după biserici de lemn