Page 6 - 1930-3
P. 6
136 B O A B E D E G R Â U
1 IHUtUMI
Sala Mavro»
tistic de marc valoare, rezultate in mare pane din europeană, fie prin relatările diferiţilor călători,
secularizarea averilor mănăstireşti. îmbogăţită apoi fie prin comerţul care se făcea peste tot cu monete
cu achiziţii noui. provenite fie din donaţii şi cum şi obiecte antice provenite mai ales din ruinele ce
părări, fie mai ales din cercetări intrepnnse pe la tăţii Callatis dela Mangalia, fie prin cercetările
bisericile şi schiturile vechi din ţară, această secţie arheologilor Ruşi în insula Şerpilor. începute încă
constituie azi una din cele mai mari şi mai pre din 1823, fie in sfârşit prin săpăturile întreprinse
ţioase colecţii ale vechei arte religioase desvoltate de arheologii francezi la Troesmis în anii 1861—
in ţara noastră. 1865. impunea tânărului regat român de pe atunci
In anul 1881 e numit director al Muzeului Na datoria de a o explora şi de a aduce prin aceasta
ţional de Antichităţi profesorul Grigorie Tocilescu. ştiinţei arheologice europene o preţioasă contribu
Numirea aceasta e una din datele importante din ţie. Dar ceeace dădea un caracter şi mai imperios
istoria Muzeului, care cu acest prilej devine, din- acestei datorii, era că prin cercetarea urmelor an
tr'o simplă anexă biurocratică a Statului, o insti tice din Dobrogea se întrevedea lămurirea unei
tuţie ştiinţifică activă, una din cele mai vechi din părţi din însăş istoria noastră naţională şi îmbo
ţara noastră. Mai înainte Muzeul nu avea altă găţirea Muzeului nostru de Antichităţi.
cale de îmbogăţire decât donaţiile şi cumpărările Tocilescu şi-a însuşit această datorie. începând
de colecţii sau de obiecte izolate particulare. De încă dela venirea în fruntea Muzeului, o continuă
acum el capătă o sursă nouă. mult mat sigură şi activitate de cercetări pe pământul Dobrogei, ac
mai productivă şi cu rezultate de o valoare ştiin tivitate care a culminat cu explorarea colosalului
ţifică mult mai mare. E vorba de propria activitate monument roman dela Adamclissi. Acest monu
de cercetări şi de săpături a Muzeului, pe care o ment. care constituise mai înainte o enigmă pentru
inaugurează Tocilescu. In afară de cercetările în toţi cei ce il văzuseră, a fost pe deplin explicat de
treprinse de el pe la diferitele biserici şi schituri Tocilescu. în urma laborioaselor săpături şi studii,
din ţară pentru îmbogăţirea secţiei eclesiastice, ca un trofeu al ostaşilor lui Traian ridicat întru
memorabile rămân descoperirile lui în domeniul comemorarea cuceririi Dadei. Din fericire. în afară
antichităţilor clasice, care au constituit totdeauna de fragmentele inscripţiei care menţiona acest lu
elementul de bază al Muzeului nostru. cru. au mai putut fi descoperite aproape toate enor
In anul numirii lui Tocilescu la direcţia acestei mele pietre figurate, care constituiau metopele şi
instituţii, ţara noastră se mărise de curând cu un crenelurile uriaşei construcţii. Aceste sculpturi, exe
teritoriu de o deosebită bogăţie în urme ale stră cutate de artişti militari. într'o tehnică provindală
lucitului trecut greco-roman. Bogăţia aceasta a Do- locală, dar cu un remarcabil realism şi în proporţii
brogei, mai de mult cunoscută in lumea ştiinţifică impunătoare, au fost aduse în Bucureşti, cu foarte