Page 60 - 1930-3

C R O N I C A 1 8 5

şi scoarţe puternic boite sau dupâ cântece ascunse in piatră curi şi in tradiţii de linii urmate, pe aceşti înaintaşi de de­
ca nişte comori. Pentru grâu şi drumeţi, ca să vie. şi pentru mult şi stăpâni şi astăzi, feriţi pe dupâ colţuri şi poliţe de
fân şi buşteni, ca să plece, s'a deschis de curând o nouă calc piatră, ai muntelui. Meritele lor nu sunt. din această pricină,
ferată. Ea apucă drumul de fantezie şi de ocol. prin alte mai mici. Partea intâia a acestui Anuar inchină o pagină
ţări. Cehoslovacia şi Polonia, prin vestita trecătoare ungu­ amintirii lui Karl Wolff, membru octogenar săvârşit din
rească dela Korcxsmezo, tăind Carpaţti din valea Tisei intra viaţă, dupâ o activitate rodnică in sânul societăţii, şi de­
Nistrului. Scurtarea de kilometri şi de ceasuri, pentruca un scrie prin d-l Hans Binder din Sibiiu. T«nutul la Miazăzi de
tren plecat din România să ajungă in inima Maramureşului, Lotru şi. prin d-l Wilhelm Arz. Pietrosul dela Bistriţa
e foarte înseninată şi „deschide’ propriu zis acest colţ de Aurie.
ţară zăvorit de culmi înalte şi de depărtare. Binefacerile se Partea a doua e o dare de seamă de activitate, deschisă
vor simţi, deşi nu in măsura visată de localnici. Orice for­ de raportul preşedintelui, dr. Friedrich Kepp. In felul docu­
mule ca aceasta, care pun intr'o atât mai zgomotoasă lu­ mentat. scurt şi pe alocuri glumeţ, cu mulţumiri bărbăteşti
mină criza, nu pot fi decât mijloace vremelnice şi de ne- şi cu mustrări tăioase, pentru cei cari au ajutat sau cei cari
voe. Partea de miazânoapte a ţării nare, sau păstrează le­ nu-şi fac deplin datoria, cine cunoaşte pe profesorul dela
gături repezi cu lumea, care aduc mărfuri, dar aduc şi cul­ liceul Brukenthal. il găsea acolo întreg. Eu mi-aduceam a-
tură şi solidaritate, pe nişte linii făcute cu alte gânduri, as­ minte de un coborit gonit, dela Bâlea la Glăjărie, cu nori
tăzi năruite. Bunăvoinţe şi priceperi trebue să se inmănunche- prăpăstioşi deasupra, dărâmaţi peste noi la urmă in losto-
ze ca să schimbe o asemenea stare anacronică. E ncvoe de pane de apă şi harapnice de trăsnete. Era acclaş om. iute şi
puţin eroism. El poate fi învăţat chiar din pământul patri­ uşor. cu toţi anii cari incep să se adune, făcând treaba cea
arhal al Maramureşului. Seara, urechile cu simţ istoric sau mai grea cu acecaş bunâ-voe. S. K. V. poate fi mulţumit că
cu ţesătură poetică, trebue să audă acolo tropotul de cai al şi-a găsit şi-şi păstrează neclintit la locul lui. asemenea pre­
lui Dragoş şi răgetul de moarte al zimbrului, care păzea şedinte.
porţile Moldovei şi trebuia doborît de stăpânul menit. Societatea carpatină ardeleană işi serbează anul acesta un
cincantcnar de muncă. E o dată respectabilă, la o societate
JAHRBUCH DES S1EBENBUERG1SCHEN HAR­ de turism, nu numai pentru România, dar şi pentru Europa.
PA THEN VEREINS. — A ieşit Anuarul Societăţii Carpa­ Ea nu trebue să se mărginească la Sibiiu. intr'o zi aurie de
tine ardelene, cunoscută mai bine sub prescurtarea S. K. V. Septembrie, sub prezenţa mândră a Negoţului la orizont, d
E in al 47-lea an (1929) şi. chiar in haina mai smerită pe să ajungă până la noi şi să fie un imbold mai mult mişcării.
care a fost silit s'o îmbrace după răsboiu. îşi Împlineşte me­ Celelalte societăţi de turism româneşti, despre unele din care
nirea in chip vrednic de laudă. Partea intâia aduce, in for­ d-I Kepp are cuvinte de acoperită amărâdune. precum şi
ma uneori mai mult dcscriptiv-literarâ. dar alteori şi mai Statul trebue să-şi dea partea lor de contribuţie şi de însu­
aproape ştiinţifică, ştiri din ţinuturi puţin călcate. Muntele fleţire. Serviciul turismului a înscris intre ajutoarele pe care
se deschide incet. ca pe o pârtie făcută de soare prin ceaţă, Ie dă. 50.000 de lei pentru S. K. V., cceace e destul de pu­
şi pe urmele unui drumeţ îndrăgostit de singurătate sau ale ţin dacă. precum se vede din darea de seamă financiară, nu­
unui căţărător de meserie, piscuri şi pocni necunoscute intră mai Anuarul costă 76.990 lei, iar participarea la Expoziţia
in patrimoniul comun. Mulţi din aceşti drumeţi şi căţărători halnco-climatică a Ministerului Sănătăţii, dc-acum doi ani.
au fost. mai ales pentru povârnişul de Miazănoapte al Car- 28.057. E insă un inceput şi mai mult o recunoaştere. Re­
paţilor noştri. Saşi. membri ai societăţii amintite. Românii cunoaşterea cea mare trebue să vie cu prilejul serbărilor de
le-au luat. fireşte. înainte in timp şi sau întins mai mult in la toamnă, de cincized de ani de viaţă pentru câştigarea
spaţiu, insă numai in viaţa primitivă şi pentru sine. a cio­ muntelui şi sorbirea dela izvoarele lui de putere şi de fru­
banilor. Călătorii cei noui găseau totdeauna, in nume de lo­ museţe.