Page 61 - 1930-3

Educaţia poporului în alte tari

— A d a u s —
Educaţia populară în Cehoslovacia pectori pentru bibliotecile germane şi opt membri corespon­
denţi culturali pe lângă reprezentanţele culturale regionale.
Prin educaţie populară se înţelege activitatea şi mijloacele Activitatea acestor organe oficiale urmăreşte ca legile pen­
întrebuinţate pentru răspândirea culturii generale şi a cu­ tru educaţia populară să fie aplicate şi ca instituţiile creiate
noştinţelor tehnice in masscle largi ale populaţiei, făcând in acest scop să-şi poată împlini misiunea cu succes. Orga­
abstracţie de întregul sistem al şcolilor primare, secundare nele numite au deci grijă ca să se înfiinţeze peste tot co­
şi profesionale. In Republica Cehoslovacă, această activi­ misii culturale judeţene, ca acestea să capete mijloacele fi­
tate este împlinită pedeoparte de organele administraţiei pu­ nanciare necesare şi diversele rechizite — maşini de scris şi
blice. pe dealtâ parte de asociaţii particulare. multiplicat, biblioteci, aparate de proecţie. aparate de radio,
Sub regimul asupririi habsburgicc, a apărut şi s'a des- etc., apoi ca membrii acestor organizaţii să fie pregătiţi pen­
voltat in regiunile locuite de Cehi o reţea imensă de insti­ tru misiunea lor. S au publicat peste o sută de regulamente
tuţii culturale, societăţi, organizaţii care in decursul câ­ privitoare la organizarea diferitelor cursuri şi şcoli populare.
torva decenii au ajuns să formeze baza vieţii Cehoslovacilor Cele mai importante cursuri înfiinţate de organizaţia de in­
de pretutindeni şi care prin muzică, teatru, presă şi sport strucţie populară sunt cursurile de administraţie, economi
urmăreau acelaş ţel — deşteptarea şi oţelirca tuturor Ura­ politică, cronică, pentru lipsiţi de lucru, pentru analfabeţi
turilor poporului cehoslovac in lupta pentru libertate. Pănă în Rusia Subcarpatică ; cursuri de limba maternă în Slovacia,
in cea mai depărtată comună a pătruns lozinca : „Prin cul­ cursuri pentru femei, bibliotecari şi pentru cei cari vor să
tură la libertate". lucreze in direcţia urmărită de educaţia populară. Un aport
După cucerirea independenţei, opera culturală a căpătat însemnat in opera de propagandă şi in for mape il aduc con­
un nou ţel: asigurarea ordinci democratice in Statul liber, gresele organizate. Se editează reviste de specialitate: ..Ceska
căci fără cultură nu este democraţie, nici libertate. Tânăra osv£ta (Cultura cehă), ..Naş lud (Poporul nostru). ..Zorja"
republică cehoslovacă a creiat incâ in prima epocă a exis­ (Zorile). ..Volksbildungsarbeit" şi alte ziare informative k -
tenţei sale două legi care au devenit pilonii de susţinere ai cale, manuale pentru învăţători, bibliotecari, cronicari, se ti­
marei organizaţii actuale de educaţie populară. Acestea sunt: păresc broşuri de specialitate şi cultură generală. (De ex.:
a) legea dela 7 Fevruarie 1919 privitoare la organizarea Biblioteca cetăţenească : 87 volume. Cartea pentru top. anul
cursurilor dc educaţie cetăţenească şi b) legea dela 22 Iulie al 7-lea. apar 5 volume anual).
1919 privitoare la bibliotecile publice comunale. Mul­ In fiecare an se ţin la toate institutele de învăţători, con­
ţumită acestor legi, cam 100.000 muncitori intelec­ ferinţe având de subiect instruepa populară şi bibliofilia
tuali lucrează astăzi in mod voluntar şi pe calc sistematică pentruca viitorii institutori să fie orientap asupra legilor res­
pentru răspândirea culturci in republica democrată. In timp pective şi câştigaţi pentru ideia culturei populare. Se în­
dc nouă ani (1920—1928) s'a investit in această operă peste treţine o şcoală de Stat pentru bibliotecari cu seepe cehă şi
45 milioane kc. dc către Stat şi peste 95 milioane dc către germană şi se sprijină cu mijloace financiare şcolile popu­
comune şi alte corporaţii. Din aceşti bani sau înfiinţat 15.900 lare şi activitatea culturală a diverselor organizapi.
biblioteci cu aproape 6 milioane cărţi, sau ţinut cam 600.000 Bugetul Ministerului Şcolilor şi Culturii Publice pe anul
conferinţe, cursuri şi alte manifestări culturale. întregii 1930 cuprinde următoarele sume pentru instrucţia populară:
populaţii fură deosebire de naţionalitate, i se dă posibilitatea Cheltueli personale, diurnele funcponarilor 353.000 kc
să ia parte la viaţa culturală. După legile amintite, se în­ Oficiul Central de filme şi diapozitive 136.000 ..
fiinţează in fiecare comună o 'omisic locală culturală şi un Şcolile de bibliotecari ale Statului 34.100 ..
consiliu dc bibliotecă, se asigură bibliotecii publice mijloa­ Cursuri pentru bibliotecari 40.000 ..
cele materiale, in fiecare judeţ se înfiinţează o reprezentanţă Cursuri pentru învăţători populari 30.000 ..
culturală, aşa că fiecare naţionalitate îşi poate împlini ne­ Cursuri pentru semi-analfabep (Rusia Subcarp). 330.000..
voile culturale. Cursuri de limbi 25.000 „
In anul 1920 s'a votat legea cărţilor comemorative prin Organizaţia de cultură populară şi cursuri
care fiecare comună este obligată să ţină o cronică prin pentru Învăţătorii săi 2.751.000 ,.
Publicaţiii populare 250.000 ,.
care se păstrează posterităţii numele acelora cari sau în­
chinat muncii pentru cultura publică. Biblioteci populare publice 1.450.000 „
Organizaţia de instrucţie populară in Cehoslovacia are Cinematografie 50.000 ..
mai multe componente: organele dc iniţiativă, dc admi­ Total 5.450.000 ..
nistraţie, normalizare, organe executive, de control, de pro­ Un important organ auxiliar este Institutul de Stat pentru
pagandă şi auxiliare. In fruntea acestei organizaţii se află: filme şi diapozitive. A fost Înfiinţat in anul 1920 pentru a
secţia culturci populare a Ministerului Şcolilor şi Culturii procura conferinţe populare cu proecţii şi a le împrumuta
Publice împreună cu secţia culturală a Departamentului in condiţii avantagioasc organizaţiilor culturale. La finele
Şcolilor dela Bratislava şi Raportorul cultural dela Oficiul anului 1928. Institutul dispunea de 720 serii de proecţii cu
Regional din Uzhorod (Rusia Subcarpatică), apoi doi ins­ 57.000 diapozitive din domeniul ştiinţific (geografie, câlă-